Un an fără Toni Alexe
Pe 21 ianuarie 2005, chiar a doua zi după superba victorie a formaţiei de baschet Asesoft Ploieşti în Cupa FIBA, succes în urma căruia echipa ploieşteană şi-a asigurat calificarea în Final Four, căpitanul grupării din Ploieşti şi al echipei naţionale a României, Antonio Alexe, şi-a pierdut viaţa într-un tragic accident rutier, în timp ce se întorcea acasă, la Oradea.
Una din figurile emblematice ale baschetului românesc din ultimul deceniu al mileniului II, un sportiv de mare caracter şi de o probitate ireproşabilă, un orădean prin adopţie, dispărea pe neaşteptate, lăsând un gol imens în sufletele nu numai a oamenilor de baschet, ci a tuturor celor care iubesc sportul românesc.
Dispariţia sa a bulversat viaţa familiei, a coechipierilor din formaţia Asesoft, a prietenilor săi de pretutindeni, a orădenilor care nu puteau uita că Toni Alexe, împreună cu doi prieteni apropiaţi sufletului său, Şerban Sere şi Mircea Matei, au pus bazele echipei de baschet CAO, revigorând acest sport pe meleaguri orădene, după o absenţă de mai bine de zece ani. Deşi s-a născut la Constanţa, Toni s-a simţit mereu aproape de Oradea, de prietenii de aici, neuitând momentele frumoase petrecute în primii ani ai carierei sale de excepţie, legate de echipa Dinamo Oradea. A zburat apoi la alte echipe de renume din campionat, a cucerit titluri de campion şi a devenit căpitanul reprezentativei, fiind peste tot iubit şi apreciat, datorită seriozităţii, profesionalismului şi talentului uriaş dăruit de Mama Natură.
Momentul emoţionant de joi seara, de la Sala Sporturilor din Oradea, care de un an poartă numele marelui dispărut, când cei 3000 de spectatori au păstrat un minut de reculegere în memoria sa, a demonstrat că Oradea nu uită ce-i datorează lui Toni Alexe, că Oradea ştie să-şi cinstească valorile chiar şi după trecerea lor în eternitate. Astăzi, când se împlineşte un an de la dispariţia sa prematură, toţi îi aducem un pios omagiu sportivului şi omului Antonio Alexe, cu regretul că ursita nemiloasă a curmat neaşteptat şi nedrept destinul unui român care a dat un nou sens cuvintelor: sportiv-valoare-caracter.
Două persoane din lumea baschetului, al căror destin s-a încrucişat mai mult sau mai puţin cu cel al lui Toni, şi-au manifestat încă o dată regretul că Toni nu mai este, lăsând un gol imens în lumea baschetului.
Celor doi le-am adresat întrebarea: Cum a fost acest an fără Toni Alexe?
Şerban Sere (coleg de echipă, prieten): "Personalitatea sa s-a păstrat în inimile noastre, nu-l vom putea uita niciodată. Pe mine m-a impresionat foarte mult gestul de joi seara al spectatorilor prezenţi la meciul de handbal, dovadă că ei şi-au adus aminte de Toni şi au dorit să arate acest lucru. Nu ne-am obişnuit şi nu cred că ne vom putea obişnui vreodată cu gândul că el nu mai este. Am auzit că peste tot în ţară s-au păstrat momente de reculegere în memoria sa, ceea ce înseamnă că Toni Alexe este încă foarte iubit, iar amintirea sa se va păstra mereu în inimile noastre".
Petruţ Drăgan (directorul CSM Oradea): "Din punctul nostru de vedere, al echipei de baschet CSM, a fost un an bun, dar eu zic că am fost protejaţi de acolo, de sus, de Toni, el a pus o vorbă bună la "Şefu", iar cu această ocazie acesta a învăţat baschet şi ne-a fost alături. A fost un an pustiu fără el, iar golul lăsat nu va putea fi umplut niciodată. Nu ne-am cunoscut prea bine, dar se vedea că este un mare sportiv şi un mare caracter. Mi-aş dori ca şi la un meci de-al nostru să avem o sală atât de plină cum a fost ieri (n.r. - joi seara), la meciul cu Lituania şi ştiu că poate ar fi fost posibil dacă Toni mai trăia, pentru că el îşi manifestase dorinţa de a juca la echipa din Oradea, dacă aceasta va promova în A".



Comentarii
Nu există nici un comentariu.