Se cunoaşte faptul că, de câţiva ani, atât la examenele de capacitate, cât şi la cele de bacalaureat, la ultima probă elevii pot să aleagă între istorie şi geografie, deşi la început s-a mers pe un subiect comun la ambele discipline, ele fiind complementare. Acum, circa două treimi dintre candidaţi optează pentru geografie. "La istorie se prezintă, în speţă, cei pasionaţi"- vorba unei doamne profesoare. Dorind să aflăm dacă există o explicaţie a acestui "fenomen", am consultat câţiva profesori de istorie, atât de la gimnaziu, cât şi de la liceu, precum şi inspectorul şcolar de specialitate, dna Elisaveta Roşu. "Din păcate, facem din istorie o ştiinţă rece" Datorită volumului său uriaş de informaţii, istoria a devenit pentru mulţi o "punte a suspinelor", un "rău necesar", o "lume greu de înţeles şi la fel de greu de acceptat la examen". Unii pun semn de egalitate între istorie şi matematică şi merg pe minima rezistenţă. "Elevii joacă pe cartea cea mai mare, pe asul din mânecă. Şi nu-i condamn deloc. Merg unde e mai puţin de învăţat şi unde lucrurile sunt mai uşor de reţinut". Îi sperie teama de memorare. Li se pare materia prea încărcată şi greoaie, iar logica istoriei îi dezarmează. "Istoria este foarte apropiată de politică, iar numărul mare de termeni îi sufocă de-a binelea. La fiecare lecţie trebuie să-şi însuşească între 5 şi 10 termeni noi. Din păcate, facem din istorie o ştiinţă rece. Iar peste ani, ne amintim de ea la serbările şcolare şi naţionale". Profesorii condamnă, pe bună dreptate, "reforma de dragul reformei", schimbările făcute fără cap şi fără noimă, lăsând pe mai departe programele supraîncărcate. În schimb, restructurarea manualelor a început prea de timpuriu. Sunt concepte care depăşesc puterea de înţelegere a elevilor. "Culmea! S-a renunţat la unele teme şi la anumiţi termeni, dar, după o anumită perioadă, mă trezesc că trebuie să restructurez o lecţie pentru că am de-a face cu termeni pe care nu i-am predat". Elevii citesc tot mai puţin şi nu sunt dispuşi să facă eforturi de memorare. Iar dacă au posibilitatea să aleagă, merg spre ceea ce excelează. La fel ar face şi cu matematica, dacă ar avea posibilitatea să opteze pentru altceva. Totul ţine de statutul de opţionalitate, de posibilitatea lor de a alege între istorie şi geografie. Să nu uităm, însă, faptul că, până la urmă, istoria-geografia le oferă elevilor o şansă în plus de a-şi mări media, dacă vom lua în calcul notele de obicei mai mici obţinute la disciplinele impuse -română şi matematică.