Şi ei sunt semenii noştri!
Fenomenul "oamenii străzii" sunt o problemă atât pentru Oradea, cât şi pentru România. O categorie aparte dintre cei care trăiesc astfel sunt copiii. Aceştia stau pe stradă procurându-şi singuri mijloacele de trai fără să beneficieze de vreo formă de protecţie din partea părinţilor ori a altor persoane obligate de lege.
Pentru a înţelege mai bine structura acestui fenomen, distingem, folosind criteriul relaţiei cu familia şi criteriul vârstei, patru categorii de copii şi tineri care trăiesc pe stradă:
1. Copii care trăiesc numai în stradă şi care nu au legături cu familia sau cu instituţia de ocrotire.
2. Copii care muncesc în stradă şi se întorc de regulă zilnic în familiile lor:
3. Tineri care trăiesc în stradă: prezenţa lor în stradă este urmarea eşecurilor de reintegrare ale instituţiilor guvernamentale sau neguvernamentale din trecut, mai mult de jumătate din ei au depăşit cinci ani de şedere în stradă;
4. Copii care trăiesc cu părinţii în stradă: datele care au fost furnizate de Comisia Anti-Sărăcie în 2000 au indicat faptul că 45% din populaţia urbană şi 55% din populaţia rurală trăieşte sub pragul sărăciei. Această situaţie a condus la pierderea locuinţei la unele familii, care au ajuns să trăiască împreună cu familia (copiii) sub cerul liber sau în adăposturi improvizate, în barăci, şantiere abandonate etc.;
Cifre exacte despre copii care trăiesc pe stradă nu există la nivel naţional, dar putem spune că este un fenomen dinamic. Există multe dezbateri cu privire la dimensiunea fenomenului, dar şi exagerări atât pe plan intern, cât şi internaţional. Un lucru este cert, acest fenomen al copiilor tinde să ia amploare în România, iar serviciile sociale actuale nu pot face faţă nevoilor actuale de asistenţă socială şi educaţie pe care le ridică copiii şi familiile acestora.
Claudia CODOBAN,
clasa a VII-a E
Scopul pe care îl urmăreşte Proiectul Cetăţeanul este dezvoltarea democraţiei. Democraţia nu este însă posibilă fără cetăţeni sensibili la problemele comunităţii şi care doresc să se implice în soluţionarea lor. În viaţa de zi cu zi ne confruntăm mereu cu o serie de probleme. Unele dintre acestea îi afectează şi pe mulţi dintre semenii noştri. Trebuie să venim în sprijinul lor. Dar pentru aceasta este necesar să cooperăm cu oamenii din jurul nostru, să batem la diferite uşi, să căutăm soluţii şi să propunem aceste soluţii celor care au puterea de a le transforma în realitate.
Acest lucru doreşte să realizeze şi clasa a VII-a E de la Liceul "Onisifor Ghibu" prin tema aleasă pentru acest proiect "Oamenii străzii - o imagine negativă pentru Oradea". Sperăm că vom reuşi!
Prof. Laura MARINCAŞ,
Liceul "Onisifor GHIBU"
Oamenii străzii în viziunea Proiectului Citizen
Cu greu trecem pe lângă ei, zi de zi, la un colţ de stradă se află un om care cere mila, mulţi dintre dumneavoastră îi ajutaţi dându-le o sumă mică de bani... dar oare îi ajutaţi? Nu... deloc! Aceşti oameni nu pot trăi cu acea sumă minoră... gândiţi-vă că sunt o familie întreagă!
Eu şi colegii mei din clasa a VII-a E am vrut să-i ajutăm, astfel prin Proiectul Citizen am acceptat să ne ocupăm de această problemă majoră, atât pentru locuitorii Oradiei, cât şi pentru imaginea acestuia. O zi pe stradă este o zi oribilă pentru ei, problemele se adună zilnic, mulţi nu au unde dormi, nu au ce mânca, iar majoritatea copiilor străzii sunt obligaţi de părinţii lor să fure şi să cerşească. S-au înfiinţat multe fundaţii de ajutorare a oamenilor străzii, astfel o parte din ei au un pat unde să doarmă şi o masă unde pot mânca. Prin aceste fundaţii, o parte din oamenii străzii au fost ajutaţi, dar cum rămâne cu restul? Sunt bătrâni care dorm pe stradă, sunt copii care de Crăciun nu primesc daruri, iar de Paşte nu au cum să sărbătorească. Prin Proiectul Citizen noi sperăm să îi ajutăm pe aceştia mai ales pentru că şi ei au dreptul de a avea o casă şi mâncare, şi ei au dreptul să aibă jucării, nu numai să spere la mai bine. Astfel, oamenii străzii nu vor mai fi o problemă, ci o problemă rezolvată.
Ciobanu D. Ana-Elida,
clasa a VII-a E
Elevii se implică în problemele cu care se confruntă comunitatea
Proiectul Cetăţeanul este promovat în România de Institutul Intercultural Timişoara în cadrul Reţelei Internaţionale Civitas, iniţiată şi coordonată de center for Civic Education, SUA.
Scopul acestui proiect este de a demonstra că şi elevii se implică în problemele cu care se confruntă comunitatea din care fac parte. Acest proiect are la bază studierea unei probleme a comunităţii locale ce ţine de o politică publică şi care este aleasă de către elevi. Presupune realizarea de către elevi, prin cooperare la nivelul clasei, a unui portofoliu ce include soluţia pe care o propun ei pentru problema aleasă, şi prezentarea acestuia în cadrul unei manifestări publice. Elevii ce utilizează această metodă sunt puşi în situaţia de a interacţiona cu instituţii publice locale şi cu reprezentanţi ai acestora, funcţionari publici sau aleşi locali, precum şi cu alte structuri publice şi alte societăţi civile din comunitatea lor dobândind astfel, nu doar cunoştinţe privind funcţionarea sistemului democratic, ci şi deprinderi de comunicare deosebit de utile pentru a deveni cetăţeni activi şi responsabili. Problema oamenilor străzii a stârnit vii dispute între profesioniştii implicaţi în soluţionarea acestei probleme. Aceste dispute s-au purtat în primul rând în jurul cauzelor care determină alegerea străzii ca stil de viaţă. Am putea numi oameni ai străzii pe acei oameni fără copii, tineri sau mai vârstnici care stau permanent pe stradă sau numai într-o anumită perioadă a zilei, procurându-şi singuri şi ilegal mijloacele de subzistenţă. Cauzele ajungerii lor în stradă sunt multiple: unii au fost victimele unor înşelăciuni prin care au fost deposedaţi de case; datorită sărăciei şi lipsei banilor, minori care au fugit de acasă sau din centrele pentru ocrotirea minorilor, abandonaţi de părinţi sau fără familie, proveniţi din familii dezorganizate şi trimişi la cerşit. Mulţi sunt implicaţi în infracţiuni, unii intenţionat pentru a ajunge în penitenciare unde au un acoperiş deasupra capului şi trei mese pe zi. Îi întâlnim la tot pasul în gară, pieţe, centrul oraşului, mijloace de transport, scotocind în gunoaie sau cerşind. Credem, de asemenea, că aceşti oameni ai străzii pot constitui şi un pericol pentru noi, atât fizic, pentru că atunci când sunt refuzaţi unii devin violenţi, dar şi de sănătate publică pentru cei cu care intră în contract. Da, uneori soarta e nedreaptă! Ne punem întrebarea: de ce unii au o viaţă uşoară şi nu duc lipsă de nimic, iar alţii trăiesc pe străzi cerşind, fără un acoperiş deasupra capului, fără a şti dacă mâine va mânca ceva sau nu? Cine sunt cei care trebuie să facă ceva pentru a pune capăt unei astfel de vieţi josnice?
Noi credem că toţi trebuie să punem umărul pentru a face ceva în această privinţă. Primăria prin Serviciul Social să studieze mai atent aceste cazuri şi să ia măsuri în rezolvarea lor. Poliţia să facă mai multe razii pentru a stopa cerşitul şi implicit infracţionalitatea. Fundaţiile să fie încurajate pentru a ajuta cu alimente, îmbrăcăminte şi alte servicii pe cei care se confruntă cu o "asemenea viaţă grea", iar cetăţenii să nu încurajeze cerşitul dându-le bani.
"Dă-i unui om un peşte şi l-ai hrănit pentru o zi. Învaţă-l să pescuiască şi l-ai hrănit pentru toată viaţa".
Sperăm că prin proiectul nostru am reuşit să tragem un semnal de alarmă asupra acestei probleme a oamenilor străzii cu care se confruntă Oradea.
Adina SOTOC,
Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu", clasa a VII-a E



Comentarii
Nu există nici un comentariu.