Filiala Arhivelor Naţionale se mută, dar rămâne pe loc
Peste 10 kilometri de arhivă, mii de dosare ambalate în cutii de carton aşteaptă cuminţi, în încăperile vechi de sute de ani ale Cetăţii Oradea, să se mute în casă nouă. Depinzând direct de fondurile de la bugetul central prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, filiala bihoreană a Arhivelor Naţionale a fost tăiată de pe listă la capitolul investiţii pentru noul sediu din cauza crizei financiare, ne-a declarat directorul instituţiei, Petre-Bujorel Dulgău. Ba mai mult, există informaţii că instituţia va fi afectată de disponibilizări.
Direcţia Judeţeană Bihor a Arhivelor Naţionale funcţionează de ani buni în incinta Cetăţii Oradea. Intenţia municipalităţii de a introduce cel mai reprezentativ monument istoric al oraşului în circuitul turistic a făcut necesară căutarea unui nou sediu. Viitorul imobil care va adăposti Filiala bihoreană a Arhivelor Naţionale se află lângă Poliţia municipiului Oradea şi ocupă o suprafaţă construită de 750 mp. Suficient pentru a adăposti 12 kilometri liniari de arhivă. "Am solicitat alocarea în 2009, pentru finalizarea construcţiei sediului instituţiei, a sumei de 2,2 milioane de lei şi s-au aprobat 50.000 de lei", spune Petre-Bujorel Dulgău, directorul Direcţiei Judeţene Bihor a Arhivelor Naţionale. Fondurile sunt de departe insuficiente pentru atingerea obiectivului, cu banii primiţi fiind plătite de fapt lucrări mai vechi şi rămase nedecontate. Totuşi, conform declaraţiilor directorului Dulgău, constructorul lucrează în continuare la imobil, folosind resurse financiare proprii.
Cât priveşte posibilitatea ca personalul instituţiei să fie afectat de disponibilizări, şeful instituţiei bihorene este sceptic. "Organigrama noastră aprobată în 2007 prevede 30 de posturi, iar în momentul de faţă avem 14 angajaţi, opt dintre ei fiind cu studii superioare. La 10 kilometri de arhivă şi un volum de muncă semnificativ, abia facem faţă", spune Dulgău. Zilnic, pragul Arhivelor bihorene este călcat de zeci de cetăţeni pentru consultarea documentelor păstrate aici. La aceştia se mai adaugă sute de cereri trimise lunar prin poştă, pentru rezolvarea lor fiind necesară consultarea documentelor vechi, întocmirea răspunsului şi expedierea corespondenţei.
Documente vechi şi extrem de valoroase
Instituţia bihoreană are spre păstrare un fond de documente de o inestimabilă valoare. De la registre de stare civilă, documente bisericeşti, acte emise pe vremea Imperiului Habsburgic, Austro-Ungar, acte ale administraţiilor locale şi până la documente ale fostelor Cooperative Agricole de Producţie din Bihor, mii de dosare stau frumos rânduite la dispoziţia publicului. Lista fondurilor şi colecţiilor date în cercetare de către Direcţia bihoreană a Arhivelor însumează peste 1.300 de tomuri aflate în păstrare. Cele mai vechi documente puse la dispoziţia cercetătorilor şi a publicului sunt din anii 1291- colecţia de acte privilegiale (pergamente), 1318 - acte ale Capitlului Episcopiei Romano-Catolice, 1.790 - actele Academiei de Drept din Oradea. În păstrarea Arhivelor bihorene se află şi două acte extrem de valoroase. Primul datează de pe la 1.600 şi este un privilegiu acordat oraşului Oradea de către împăratul habsburg Rudolf al II-lea. Al doilea este un act similar semnat de împăratul Carol al VI-lea după un secol şi este o întărire a privilegiilor acordate în trecut municipiului de pe Crişul Repede. Pe copertele ambelor documente imperiale este desenată măiestru stema acordată oraşului, elemente de heraldică regăsindu-se şi pe actuala stemă: Sfântul Arhanghel Mihail în stânga şi leul încoronat în dreapta, ambii susţinând în mâini o cruce albă, creştină.
Chiar şi la nivel naţional Arhivele funcţionează cu schemă de personal redusă: deşi sunt prevăzute 1.728 de posturi, instituţia are doar 861 de angajaţi. Totuşi, Arhivele Naţionale ar putea fi afectate de reduceri prin desfiinţarea unei structuri speciale care există doar... pe hârtie. În urma Ordonanţei de Urgenţă 39/2006 instituţia trebuia să angajeze personal pentru a prelua statele de plată de la societăţile comerciale desfiinţate. Structura existând doar scriptic, desfiinţarea nu ridică probleme.
tu crezi ca nu ai acces la documentele din arhiva? ai încercat? poate ca nu au sau nu au ajuns documentele care pe tine te interesează. sa nu uităm ca la arhive ar trebui sa ajungă doar acele documente care sunt considerate având caracter istoric.
Toata lumea are acces la Arhive. Este o minciuna ce declara Lola.
Degeaba au km.de documente daca pt.un cetatean simplu e foarte dificil accesul la acestea.Iar in privinta disponib.de pers.e o idee buna pt.ca aveau o atitudine aroganta fata de oamenii "simpli "care apelau la ajutorul lor...