La 27 martie 2016 s-a constituit la Chişinău Mişcarea Unionistă Sfatul Ţării 2. De la constituirea „Sfatului Ţării 2” au fost elaborate declaraţii, apeluri, luări de atitudine faţă de acţiunile şi declaraţiile duşmănoase ale trădătorului de neam Igor Dodon.

Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a organizat în intervalul 11-14 mai, la Petroșani, un workshop intitulat „Pledoarie pentru muzeele comunismului în România”.

Găgăuzii și transnistrienii le-au ales moldovenilor un președinte. Din 1991 românii din Moldova votează ciclic când binele, cînd răul, de astă-dată răul, votat pentru Dodon.

În volumul “Cercetări istorice în arhivele și bibliotecile Ungariei și ale Transilvaniei”, marele Nicolae Densușianu în anul 1880 află că: revoluțiunea lui Horia descoperă “relațiuni contemporane” ce până atunci erau necunoscute mai ales istoricilor străini.

Dr. Ioan Boilă i-a trimis președintelui țării, Klaus Iohannis, o cerere prin care solicită reluarea căutărilor rămăşiţelor pământeşti ale lui Iuliu Maniu.

​Emanuil Gojdu a făcut parte dintr-o familie macedoromână, această origine dinspre tată fiind confirmată de mai toți biografii săi, după cum se menționează în vol. "Viața și activitatea lui Emanuil Gojdu" (1802-1870), Maria Berenyi, 2002. O familie care își avea rădăcinile în orașul Moscopole, centru economic și cultural deosebit de bogat și înfloritor, care până în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea a reprezentat cel mai important punct de cultură și civilizație pentru macedoromâni.

​În curând, campania de strângere de fonduri pentru reabilitarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu” din Bădăcin va împlini doi ani, doi ani care au însemnat un efort susținut din partea donatorilor dornici să se implice în salvarea acestui monument istoric.

Crăciunul este sărbătoarea tuturor creştinilor. Este în egală măsură sărbătoarea copiilor, a adolescenţilor, a maturilor şi a celor de vârsta a treia.

După străpungerea barierei Carpaţilor la Târgu-Jiu, forţele germane şi austro-ungare conduse de cavaleria lui Schmettow au intrat rapid în Oltenia. Erau urmate îndeaproape de infanterie, dar aceasta era încetinită de mulţimea de refugiaţi şi care trase de boi. Comandamentul român a decis că al doilea oraş al Valahiei să nu fie apărat pentru a feri astfel Craiova (ocupată în 21 noiembrie) de distrugere prin bombardamente.

Perseverând în a ieși în stradă, cerând libertate și demnitate, românii se pare că au învățat toate cele patru strofe ale Imnului Național, care se cântă la radio și la Televiziunea națională dimineața