Conform bazelor de date ale Securităţii, în timpul regimului comunist 24.489 de cetăţeni români au trecut fraudulos graniţa, arată datele publicate luni de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Tratatul de la Trianon a fost resimțit de evreii orădeni emancipați și asimilați, deloc puțini, ca o mare lovitură, alături de unguri. În România Mare, ei deveneau dublu minoritari: nu doar etnic și religios, dar și lingvistic, fiind maghiarofoni și, de aceea, era identificați cu dușmanul istoric.

Toți supraviețuitorii de la Auschwitz sunt invitați pe 27 ianuarie la situl fostului lagăr de concentrare și exterminare nazist german pentru comemorarea a 80 de ani de la eliberarea sa, a anunțat pe pagina sa de internet muzeul și memorialul Auschwitz-Birkenau.

Despre istoria primei centrale hidroelectrice construită în România după cel de-al Doilea Război Mondial am avut ocazia să vorbesc cu ing. Makai Zoltan din Oradea, care, împreună cu ing. Bolcaș Victor, în anul 2004, la 50 de ani de la darea în folosinţă a investiţiei, a scos şi o cărticică de prezentare.

Între femeile vrednice de memoria istoriei orașului Sibiu, dar și a Transilvaniei, se află Maria Cosma, soția bancherului și omului politic Partenie Cosma, munca sa fiind axată atât pe educarea și emanciparea femeilor, cât și pe sprijinirea studenților săraci.

La ora cinei, în casa parohială din Supurul de Jos, se întâmpla să fie în acea zi un eveniment, dar sigur că nu și unic în viața acelei parohii.

Asediul cetății Oradea din anul 1692 de către trupele imperiale aflate sub comanda generalui Donath Heissler a fost relatat într-un document tipărit în 1692 la Nürnberg de Felsecker Johann Jonathan (1655-1693). O replică a acestui document a fost expusă în cadrul expoziției Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății, în Cetatea Oradea.

Istoricul Keith Hithchins (1931-2020) este, fără îndoială, cel mai important istoric american, probabil și străin, care s-a aplecat asupra istoriei românilor și României, în secolul al XX-lea.

În urma Primului Război Mondial, imperiile - cel Austro-Ungar, cel Țarist și cel Otoman - s-au desființat, iar în locul lor au apărut state noi. Oradea s-a aflat în mijlocul unei zone intens disputate între România și Ungaria, apartenența sa într-unul din cele două state fiind subiectul „bătăliilor” politico-diplomatice. După Declarația de Autodeterminare semnată aici pe 12 octombrie 1918 și hotărârea unirii întregului Ardeal cu Regatul României, integrarea urbei de pe Criș în statul român a fost un proces lung și complicat.

Subiectul în discuție a stat în atenția istoriografiei române și străine atât imediat după 1919/1920, în perioada interbelică, apoi în perioada comunistă, în sfârșit, după 1990, în zilele noastre. Unghiul de vedere a diferit de la o perioadă istorică la alta, chiar în cadrul aceleiași perioade istorice, în funcție de situația geopolitică central și est-europeană a momentului istoric, a relațiilor țării noastre cu vecinii: Rusia Sovietică/ URSS, Ungaria, Serbia/ Iugoslavia.