Cea mai recentă sesiune a Secțiunii Istorie - Arheologie a Academiei Oamenilor de Știință din România a avut loc, online, sub conducerea prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava - președintele Secțiunii Istorie - Arheologie a AOȘR, vineri 28 februarie 2025, chiar în ziua în care Horea și Cloșca au fost trași pe roată, în cetatea Alba-Iulia, pentru noi martirizați.

Pe parcursul a două ore, participanții au prezentat mai multe comunicări: Pr. Marian Savu (Brașov) „Argumente istorice pentru canonizarea lui Horea și Cloșca”; Prof. univ. dr. emerit Mihai Drecin (Oradea) „Răscoala lui Horea în dramaturgia, literatura și filmul istoric românesc contemporan”; Stoica Lascu (Constanța) „Comemorarea națională a Răscoalei în 1935”; Dr. Octavian Buda (Brașov) „Tragerea pe roată, metodă excesivă de pedepsire a răzvrătiților în evul mediu”.
După susținerea comunicărilor a urmat o masă rotundă în cadrul căreia s-au purtat discuții pe marginea materialelor susținute, s-au făcut completări de către alți membri, corespondenți și titulari ai Secțiunii, printre care universitarii Ion Zainea (Oradea) Sorin Damean (Craiova), Valentin Ciorbea (Constanța) Radu Ștefan Vergatti (București).
În final, s-a hotărât publicarea comunicatelor în revista „Annals. Series on History and Archeology”, nr. 2, 2025. La apariția revistei vom comenta mai pe larg conținutul studiilor. 
Până atunci, având în vedere că mass-media românească nu s-a sinchisit să marcheze evenimentul istoric, ne permitem, mai ales pentru generațiile tinere văduvite de adevărata noastră Istorie, să sugerăm o minimă bibliografie.
Dintre lucrările de istorie: Nicolae Densușianu - Revoluțiunea lui Horea în Transilvania și Ungaria (1784-1785), scrisă pe baza documentelor oficiale, București, 1884; David Prodan – Răscoala lui Horea, Editura Academiei RSR, 1984; Nicolae Edroiu - Răsunetul european al răscoalei lui Horea, Editura Dacia, Cluj, 1976.
Romane cu conținut istoric demne de a fi citate: Liviu Rebreanu „Crăișorul”, Ed. Cartea Românească, București, 1929 (prima ediție, reeditată ulterior în mai multe rânduri, inclusiv în anii comunismului), Gheorghe Vornicu „Umbra lui Horea”, Editura Eminescu, București, 1973. 
Dramaturgia contemporană a lansat piese memorabile dintre care amintim: Alexandru Voitin,  „Procesul lui Horea” (1967), Mircea Bradu „Unul dintre noi să mă vândă” (1970), Mircea Vaida, „Horea” (1984), Pașcu Balaci, „Muntele osândiților - Horea Rex Daciae” (1985). 
Evenimentul din 1784-1785 a scos în evidență crunta exploatare pe care iobagii români din Transilvania trebuiau să o suporte din partea nobilimii maghiare, în conivență cu birocrația habsburgă de la Viena. Prin ideile iluministe de dreptate socială și națională, 1784 premerge Revoluția franceză de la 1798, care a lansat, într-o formulă filosofică elevată ,drepturile omului și cetățeanului în istoria omenirii. 
„Programul de la Deva” a răsculaților români înscrie, in nucae, marile probleme ale societății europene în trecerea de la epoca evului mediu la cea modernă, de la exploatarea majorității de către o minoritate ce se credea instituită pe vecie la putere prin naștere și dreptul divin spre speranța eliberării omului de rând și obținerii dreptului de a se afirma prin munca și inteligența proprie. 
Nu întâmplător, Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan a avut un ecou european, în toate straturile sociale ale vremii, înscriindu-se, după momentul Mihai Viteazul, pe următorul loc.
Mai precizez că bibliografia amintită mai sus se găsește în Biblioteca Universității noastre și a Muzeului Țării Crișurilor, inclusiv pentru împrumut.
În sfârșit, sperăm ca TVR să retransmită excelenta ecranizare a filmului „Horea”, regizat de Mircea Mureșan, pe baza scenariului lui Titus Popovici, cu muzica lui Tiberiu Olah. Principalele personaje istorice, implicate în răscoală, de la eroii români la elita politică habsburgică și maghiară sunt întruchipate de marii actori ai vremii: Ovidiu Iuliu Moldovan, Șerban Ionescu, Radu Beligan, Mircea Albulescu, Szilagyi Enikó, Petre Gheorghiu, Alexandru Repan, Mircea Diaconu. Între 5 XI 1984 (premiera filmului) și 31 XII 2014 filmul a fost vizionat de 1.899.245 spectatori, astăzi depășindu-se două milioane. 
2025 fiind un „An Horea”, alături de „Anul Iuliu Hossu”, piesele bihorenilor noștri, Mircea Bradu și Pașcu Balaci, ar putea să intre în atenția Teatrului de Stat din municipiul nostru, la ambele trupe. În fond, la 1784, alături de iobagii români răsculați, indiscutabil majoritari, s-au aflat și iobagi unguri din comitatele Turda și Cluj, chiar și secui din cele Șapte Scaune. Un exemplu în plus pentru transpunerea în practică a principiului european potrivit căruia „popoarele pot și trebuie să trăiască nu numai unul lângă celălalt ci, mai ales, unul cu celălalt, într-o pașnică și rodnică colaborare” (cf. Victor Jinga). Cu trimitere la România zilelor noastre, nu partide etnice, nu școli și universități, instituții și organizații civice ș.a. segregate pe etnii.