În urmă cu mai multe luni, președintele Academiei de Științe din Republica Moldova, domnul Gheorghe Duca, şi acad. Nicolae Dabija, liderul Mișcării Unioniste „Sfatul Țării-2”, ne-au invitat, împreună cu domnul prof. univ. dr. Sorin Curilă, președintele Senatului Universității din Oradea, să participăm la sărbătoarea Limbii Române la Chișinău.

O binecunoscută cântare despre Maica Domnului m-a emoţionat până la lacrimi când am auzit-o intonată de preoţi şi călugări în mânăstirile Sfântului Munte Athos...

De la Șebiş, grupul s-a deplasat spre ultima destinaţie: Biserica ortodoxă din satul Pociovelişte, unde au depus coroane de flori sub efigia, dar şi la mormântul episcopului Ioan Ignatie Papp, membru al Marelui Sfat Naţional Român, organ provizoriu al puterii de stat în Transilvania până la unirea cu Regatul României, ales vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, fiu de seamă al satului Pociovelişte şi constructor al frumoasei biserici de aici.

De la Vaşcău, întregul grup s-a deplasat la Nucet la biblioteca de aici, iar responsabila acesteia, d-na Talida Bâte a pregătit o mică gustare pentru oaspeţi, după ce un poet local din Nucet, Alexandru Lazea, acum student la filologie în Timişoara a recitat din creaţiile proprii. Au recitat şi poeţii Nicolae Brânda, Paşcu Balaci, Alexandru Sfârlea şi Emil Neşiu.

De la Drăgăneşti, grupul cenacliştilor s-a deplasat la Ștei unde a fost întâmpinat cum se cuvine de către minunatul edil şef, inimosul primar Iulian Balaj, organizator principal al Zilelor oraşului Ștei. La ceremonia de depunere de flori la bustul folcloristului, poetului şi profesorului Miron Pompiliu, prietenul de la Iaşi al lui Eminescu, delegaţia Cenaclului Baroului a depus o coroniţă de flori şi a pozat ca amintire în anul Centenarului Marii Uniri.

De la bustul binefăcătorului director al Familiei, Iosif Vulcan, de la Holod, grupul nostru a coborât spre Beiuş, puternica cetate românească a Bihorului şi care a impus în alegerile din 1907 un deputat român pentru Parlamentul de la Budapesta pe Leul din Şişeşti, preotul Vasile Lucaciu.

Cea de-a şasea ediţie a pelerinajului nostru poetic din 25 august 2018, anul Centenarului Marii Uniri, s-a constituit în cel mai lung, dar şi cel mai emoţionant demers evocator al Cenaclului literar Barbu Ştefănescu Delavrancea al Baroului Bihor, pentru că scriitorii bihoreni şi invitaţii lor, tineri elevi premianţi, au cinstit şi jertfa unor bihoreni care au contribuit la realizarea marelui ideal al unităţii noastre naţionale.

​Mănăstirea Agafton din judeţul Botoşani a constituit unul dintre principalele locuri de inspiraţie a poetului Mihai Eminescu. Aici, marele poet român a scris şi trei dintre cele mai cunoscute poezii ale sale, „Fiind băiet, păduri cutreieram”, „Călin (file din poveste)” şi „Mai am un singur dor”.

​În încercarea disperată de a nu avea problemele lor de adaptare şi de a nu-şi vedea copiii stigmatizaţi, românii plecaţi în străinătate încurajează generaţia care vine după ei să înveţe limba ţării care i-a oferit un trai mai bun.

​În încercarea disperată de a nu avea problemele lor de adaptare şi de a nu-şi vedea copiii stigmatizaţi, românii plecaţi în străinătate încurajează generaţia care vine după ei să înveţe limba ţării care i-a oferit un trai mai bun.