​În casa românului e grădina Domnului, grăiește înțelepciunea cântecului nostru popular. Casa, sau „stătutul“, denumirea după care este cunoscută în lumea satului maramureșan, cuprinde în sufletul ei femeia, copiii și gospodăria țăranului. Cu precizarea că femeile aveau și au locul, la baza „stătământului”...

​În ciuda unui frig năprasnic, oraşul s-a animat de la primele ore ale dimineţii. Câteva mii de oameni au pornit de la gara oraşului, pe Bulevardul Ferdinand, în Marşul Unirii, dedicat reunirii Basarabiei cu România.

Străvechiul Bălgrad ne-a întâmpinat în dimineaţa de 1 Decembrie cu un ger cum nu s-a mai pomenit de ani de zile. Parcă înadins a pus la încercare determinarea celor care s-au îndreptat de cu noapte spre oraşul unde, acum un secol, românii transilvăneni şi-au luat soarta în propriile mâini.

​În cadrul programului „Centenarul Marii Uniri”, Societatea Cultural Patriotică „Avram Iancu”, Oradea, în parteneriat cu Primăria Municipiului Oradea și în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „General Traian Moșoiu” Bihor, am efectuat, împreuna cu un grup de 38 elevi însoțiți de profesori, excursia denumită „Recuperarea Memoriei”.

În urmă cu mai multe luni, președintele Academiei de Științe din Republica Moldova, domnul Gheorghe Duca, şi acad. Nicolae Dabija, liderul Mișcării Unioniste „Sfatul Țării-2”, ne-au invitat, împreună cu domnul prof. univ. dr. Sorin Curilă, președintele Senatului Universității din Oradea, să participăm la sărbătoarea Limbii Române la Chișinău.

O binecunoscută cântare despre Maica Domnului m-a emoţionat până la lacrimi când am auzit-o intonată de preoţi şi călugări în mânăstirile Sfântului Munte Athos...

De la Șebiş, grupul s-a deplasat spre ultima destinaţie: Biserica ortodoxă din satul Pociovelişte, unde au depus coroane de flori sub efigia, dar şi la mormântul episcopului Ioan Ignatie Papp, membru al Marelui Sfat Naţional Român, organ provizoriu al puterii de stat în Transilvania până la unirea cu Regatul României, ales vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, fiu de seamă al satului Pociovelişte şi constructor al frumoasei biserici de aici.

De la Vaşcău, întregul grup s-a deplasat la Nucet la biblioteca de aici, iar responsabila acesteia, d-na Talida Bâte a pregătit o mică gustare pentru oaspeţi, după ce un poet local din Nucet, Alexandru Lazea, acum student la filologie în Timişoara a recitat din creaţiile proprii. Au recitat şi poeţii Nicolae Brânda, Paşcu Balaci, Alexandru Sfârlea şi Emil Neşiu.

De la Drăgăneşti, grupul cenacliştilor s-a deplasat la Ștei unde a fost întâmpinat cum se cuvine de către minunatul edil şef, inimosul primar Iulian Balaj, organizator principal al Zilelor oraşului Ștei. La ceremonia de depunere de flori la bustul folcloristului, poetului şi profesorului Miron Pompiliu, prietenul de la Iaşi al lui Eminescu, delegaţia Cenaclului Baroului a depus o coroniţă de flori şi a pozat ca amintire în anul Centenarului Marii Uniri.

De la bustul binefăcătorului director al Familiei, Iosif Vulcan, de la Holod, grupul nostru a coborât spre Beiuş, puternica cetate românească a Bihorului şi care a impus în alegerile din 1907 un deputat român pentru Parlamentul de la Budapesta pe Leul din Şişeşti, preotul Vasile Lucaciu.