​La 6 ani, Mozart a concertat pentru prima oară în sala de conferințe a Palatului baroc al Arhiepiscopiei Salzburg-ului, din centrul vechi al orașului, Rezidenzplatz, simbol al puterii ecleziastice și al opulenței, specifice epocii sale de dominație.

În dimineața plecării spre România, ne-am dat deșteptarea cu vreo două ore mai degrabă decât s-ar fi cuvenit, tocmai pentru a putea vizita și minunatul oraș Salzburg.

Văd, pe măsură ce ferry-boat-ul AGIA ANA se apropie de ţărmul Sfântului Munte Athos, că părintele nostru monah respectă acelaşi tipikon strict ca în toamna anului 2015: pelerinajul să înceapă neapărat de la Mânăstirea sârbească Hilandaru.

​În ziua următoare, BMW-ul Diței ne duce la vreo opt kilometri de Angerberg, în orășelul Kundl, o așezare cu cca 4.000 de locuitori, în districtul Kufstein, tot în landul Tirol, desigur. Istoria ne amintește că la est de Kundl s-au găsit câteva morminte de incinerație, care datează din cultura ,,La Tene” și care sunt expuse în ,,Landesmuseum Ferdinandeum” din Innsbruck, capitala Tirolului.

​De-acum se înserase bine, iar după ce-am mai cutreierat prin centrul Innsbruck-ului, ba încă am și servit o bere, ne îndreptăm spre ,,Swarovski Cristal World” (Lumea cristalelor Swarovski), la vreo 20 de minute de capitala landului, în mijlocul munților mistici tirolezi, o lume unică, aceea a cristalelor strălucitoare, ca de basm implementat în realitate.

​Ediția a XIII-a a Galei „Expediția-Chemarea în necunoscut”, organizată de Clubul de Speologie Cristal Oradea, în Aula Magna de la Universitatea din Oradea, s-a încheiat, miercuri seara, cu succes, în ropotele de aplauze ale celor peste 200 de participanți.

Nu am aşteptat prea mult la emblematicul Turn Bizantin, amintire a strălucirii şi puterii de altădată a imperiului cu acelaşi nume. Din larg am văzut cum o navă misterioasă se îndreaptă spre noi ca după nişte exilaţi, părăsiţi de demult pe o insulă pustie.

​Pentru că tocmai trăiam atmosfera de basm şi feerie a Sărbătorilor de Iarnă, peste tot vedeam semnele şi însemnele unor primeniri şi-armonizări: a locurilor şi peisajelor cu semnificaţiile şi conotaţiile majestuoasei şi magnificentei luni Decembrie, punctul terminus al unui an şi începutul extaziant al celui următor.

​Era cam cinci dimineaţa, dar bucuria noastră era mare, pentru că Diţa ne adusese cu bine la capătul celor 430 de kilometri de autobandă, Viena- Angerberg, iar în ce mă priveşte, mă gândeam că a fost, de fapt, o situaţie-limită, în care riscurile asumate nu au fost mici, dimpotrivă.

​Vorbim telefonic cu fiica cea mare - ai cărei oaspeţi urma să fim şi care făcuse un drum pe-autostradă de vreo 430 de kilometri, ca să ne-mbarce - că ipochimenul de la volanul autocarului ne... expulzează ilegal pe centură, aşa că mai aveam de aşteptat vreo oră, după unşpe seara, moncher, în localul benzinăriei.