Centrele de carantină sunt un concept relativ nou chiar și pentru țări dezvoltate. De aceea nu este de mirare că autoritățile române au gafat pe bandă rulantă atunci când au trebuit să le implementeze. Și asta, chiar dacă, uneori, au încălcat drepturi fundamentale și au pus în pericol chiar sănătatea celor pe care pretindeau că-i protejează.

Recunoştinţa urmaşilor nu e întotdeauna pe măsura faptelor înaintaşilor. Se confirmă la Oradea, unde monumentele funerare ale unor importanţi membri ai comunităţii ortodoxe din sec. al XIX-lea şi din prima jumătate a celui următor sunt profanate sau zac în uitare, în Cimitirul Municipal.

Cu academicianul Nicolae Dabija vorbesc săptămânal la telefon, mă interesează situația din Republica Moldova, primesc mereu vești care ba mă bucură, ba mă întristează. În urmă cu două săptămâni, fratele meu mă sună și îmi spune că este invitat de Uniunea Scriitorilor din Ungaria și de către o editură să-și lanseze romanul „Temă pentru acasă” la Budapesta și îmi spune că ar fi bucuros dacă aș participa și eu la acest important eveniment.

Zona conglomerată a satelor istroromâne se află între munții Ucka, la nord-est, iar în sud mici golfuri fac legătura cu apele mediteraneene. Un râu ce pornește din parcul natural Ucka, undeva la nord de Lupoglav, coboară înspre Kosjak și traversează localitățile Susnjevica, Nosolo și Sucodru.

Una dintre cele mai frumoase daruri ale vieții este sa ai o familie, iar o familie cu alți frați, plăcerea este multiplicată.

La începutul săptămânii trecute, pe 16 septembrie, am început cea de-a patra campanie a cercetărilor arheologice în cimitirul parohial de lângă biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena", aflat peste calea ferată de penitenciarul Târgu Ocna.

Nouă locuinţe vechi de aproximativ 6000 de ani sunt cercetate de arheologi români şi chinezi în localitatea ieşeană Dobrovăţ. Cu dalta şi cu peria, aşa caută arheologi români şi chinezi, dar şi voluntari, urme ale culturii Cucuteni.

Parcă nicicând vacanţa sărbătorilor de iarnă n-a fost mai neprietenoasă cu copiii de la Sudrigiu, comuna Rieni, autorităţile de acolo dispreţuindu-i şi pedepsindu-i cum nu se poate mai crunt.

Unde-i apa... de-altădată în anul de graţie 2019? Unde-i neaua, din care să se prelingă sub sărutul soarelui apa miraculoasă care să ne sfinţească sau măcar să astâmpere eterna sete de frumos a poeţilor de altădată, dar mai ales, de acum?

​În casa românului e grădina Domnului, grăiește înțelepciunea cântecului nostru popular. Casa, sau „stătutul“, denumirea după care este cunoscută în lumea satului maramureșan, cuprinde în sufletul ei femeia, copiii și gospodăria țăranului. Cu precizarea că femeile aveau și au locul, la baza „stătământului”...