De la Drăgăneşti, grupul cenacliştilor s-a deplasat la Ștei unde a fost întâmpinat cum se cuvine de către minunatul edil şef, inimosul primar Iulian Balaj, organizator principal al Zilelor oraşului Ștei. La ceremonia de depunere de flori la bustul folcloristului, poetului şi profesorului Miron Pompiliu, prietenul de la Iaşi al lui Eminescu, delegaţia Cenaclului Baroului a depus o coroniţă de flori şi a pozat ca amintire în anul Centenarului Marii Uniri.
De la bustul binefăcătorului director al Familiei, Iosif Vulcan, de la Holod, grupul nostru a coborât spre Beiuş, puternica cetate românească a Bihorului şi care a impus în alegerile din 1907 un deputat român pentru Parlamentul de la Budapesta pe Leul din Şişeşti, preotul Vasile Lucaciu.
Cea de-a şasea ediţie a pelerinajului nostru poetic din 25 august 2018, anul Centenarului Marii Uniri, s-a constituit în cel mai lung, dar şi cel mai emoţionant demers evocator al Cenaclului literar Barbu Ştefănescu Delavrancea al Baroului Bihor, pentru că scriitorii bihoreni şi invitaţii lor, tineri elevi premianţi, au cinstit şi jertfa unor bihoreni care au contribuit la realizarea marelui ideal al unităţii noastre naţionale.
Mănăstirea Agafton din judeţul Botoşani a constituit unul dintre principalele locuri de inspiraţie a poetului Mihai Eminescu. Aici, marele poet român a scris şi trei dintre cele mai cunoscute poezii ale sale, „Fiind băiet, păduri cutreieram”, „Călin (file din poveste)” şi „Mai am un singur dor”.
În încercarea disperată de a nu avea problemele lor de adaptare şi de a nu-şi vedea copiii stigmatizaţi, românii plecaţi în străinătate încurajează generaţia care vine după ei să înveţe limba ţării care i-a oferit un trai mai bun.
În încercarea disperată de a nu avea problemele lor de adaptare şi de a nu-şi vedea copiii stigmatizaţi, românii plecaţi în străinătate încurajează generaţia care vine după ei să înveţe limba ţării care i-a oferit un trai mai bun.
Unul dintre simbolurile Bucegilor, Crucea de pe Caraiman, are 90 de ani și de când a fost inaugurată nu a fost niciodată reabilitată. Deși mulți o văd de pe Valea Prahovei, iar alții au urcat pe munte să o vadă de aproape, puțini știu cât de greu a fost să fie ridicată, din ordinul Regelui Ferdinand I.
Simi și Ioana Crăciun, doi tineri din Bistrița-Năsăud, s-au mutat în urmă cu câțiva ani într-un refugiu, unde timpul nu se mai măsoară în ore, pentru că fac doar ceea ce le place, departe de agitație, de probleme și termene limită.
Nu este om care să ajungă în zona Cazanelor Dunării și să nu vrea să vadă Chipul lui Decebal din stâncă. Cea mai înaltă sculptură făcută în munte din Europa atrage și azi zeci de mii de turiști. Oamenii vin, își fac poze și pleacă. Puțin știu însă că obiectivul este departe de a fi terminat.
Mihai Lupu, fiul lui Petrache Lupu, un cioban care spunea că i s-a arătat Dumnezeu, povestește cum Gigi Becali i-a promis, în urmă cu opt ani, cinci oi, dar nici până azi nu s-a întors cu ele.
