​Se apropie momentul emoționant al despărțirii grupului nostru de pelerini din Bihor de răbduriii monahi români din Schitul Prodromu și parcă ne simțim alungați din sânul lui Avraam. Partir c΄est mourir un peu, ar zice franțuzul.

Suntem în patria marilor învățați ai Antichității elene și în pelerinajul nostru la Sfântul Munte Athos discutăm și despre dreptul la... tihnă.

„Vatra Românească” - Filiala Bihor împreună cu reprezentanți ai Facultății de Muzică de la Universitatea din Oradea, Organizația Seniorilor PSD Bihor și a Femeilor Ortodoxe au fost invitați în ziua de 27 aprilie 2017 la o întâlnire de suflet cu frații români din Ungaria, la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Gyula.

Se impută ades ortodoxiei noastre răsăritene că nu ar fi lucrativă, omniprezentă în lume, active, mondial-misionariste etc., precum credința catolică apuseană. Un asemenea punct de vedere nu poate fi primit, decât în anumite limite.

Săptămâna premergătoare Sărbătorii Paştelui este cunoscută în Grecia sub numele de Megali Evdomada, adică Săptămâna Mare, când, în mod tradiţional, credincioşii greci postesc după puterile lor, nu mănâncă carne, ulei sau lactate până după miezul nopţii din Sâmbătă Paştelui, după slujba de Înviere.

Părintele îndrumător ne conduce spre pangarul Schitului Prodromul unde, în sfârșit, ne putem cheltui leii noștri pe cărți, icoane, lumânări, lănțișoare și alte suveniruri. Nu este o încăpere prea mare, mi se pare chiar mai modestă decât alte pangare ale mânăstirilor pe unde am trecut, dar rafturile sunt garnisite de cărți bisericești în limba română, dar unele și în limba greacă.

Din fericire, Sfântul Munte Athos a primit vizitele multor președinți de state ori demnitari însemnați, lucru ce nu poate decât să ne bucure, văzând în aceasta o întoarcere spre izvoarele curate și puternice ale credinței strămoșești.

Toate drumurile Sfântului Munte Athos, indicate sau nu în cvasi-necunoscuta limbă greacă, străbâtând de la un capat la altul istmul, ca niște trasoare albe, de la nord la sud, de la est spre vest, o țesătură de liane divine în stare să cuprindă tot ținutul sfânt ca pe un colet încărcat cu duh sfânt, precum un alt fel de heliu ușor...

Una dintre cele mai mari surprize ale pelerinajului nostru a fost aceea că la slujba din Biserica Schitului Românesc Prodromul m-am întâlnit cu confrații mei din Vatra Dornei cu care mă întâlnisem pe ferry-boat-ul care ne-a adus pe Sfântul Munte Athos. A fost o întâlnire neașteptată, emoționantă și plină de împărtășiri ale impresiilor trăite între grupul bihorenilor și cel al bucovinenilor. Nenumărați români vin de pe tot cuprinsul țării să se închine la icoanele din biserica schitului nostru Prodromul.

Ne simțim în Schitul românesc Prodromu ca acasă, pentru că auzim românește...