După ce ne-am închinat la icoanele din mânăstirea Sântiliei ruseşti şi apoi greceşti, am fost invitaţi de unul dintre monahii mânăstirii care... vorbea perfect româneşte la o masă destul de lunguiaţă, înconjurată de scaune de lemn. Am acceptat cu mare plăcere, având nevoie de un răgaz necesar pentru a recapitula oarecum cele văzute.
Schitul Sântiliei din Sfântul Munte Athos este situat între mânăstirile Pantocrator şi Stavronichita. El este subordonat mânăstirii Pantocrator, deşi, dacă ai vedea mărimea bisericii şi a dependinţelor ei, ai spune că e tocmai invers. În sfântul Munte Athos, poţi să ai surpriza de a vedea un simplu schit mai mare decât o ditamai mânăstire.
La auzul acestui nume am simţit o uşoară înfiorare. Când eram copil, eram pătruns de importanţa acestei sărbători în satul meu. Femeile şi bărbaţii se fereau să lucreze în ziua Sfântului Ilie - 20 iulie, temându-se că vor fi loviţi de fulgerele străvechiului sfânt. În schimb, noi, pruncii din sat, aveam voie să gustăm din merele timpurii, dar aşteptam, totuşi, ziua de 20 iulie cu emoţie nelămurită. Auzisem de oameni trăsniţi la câmp în timp ce lucrau la strânsul fânului ori la cositul trifoiului.
Drumul de la Crucea Sfântului Andrei la Ordinul Sfântului Andrei traversează o parte însemnată a istoriei lumii, de la martirizarea apostolului născut în Betsaida şi crucificat pe o cruce în formă de X în 30 noiembrie 60 în oraşul grecesc Patras pe vremea stăpânirii romane până pe vremea ţarului Petru I al Rusiei.
Motivul pentru care preoţii cei tineri din grupul pelerinilor bihoreni nu mai citesc din cartea monahului Vlad Pimen despre sfintele mânăstiri din Muntele Athos este acela că distanţa între mânăstirile din apropierea capitalei Muntelui Athos este atât de mică, încât facem deplasarea per pedes apostolorum.
Se spune că în timpul ocupației germane din Grecia (1941 -1944), unul din bătrânii mănăstirii, părintele Eftimie, care avea în grija sa magazia cu alimente, a observat cu mare întristare că uleiul din vase s-a isprăvit și că nu mai avea de unde să dea la bucătărie și nici să aprindă candelele bisericii.
Se spune, potrivit istoricului Vitruvius, că un anume Dinocrates din insula Rhodos, architect şi urbanist greco-macedonean din secolul al IV-lea î.Ch., arhitectul oraşului Alexandria, urbe fondată de Alexandru Macedon, a avut o idee aproape nebunească.
Ca şi cum ar respecta cu cea mai mare stricteţe spusele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, călugării pe care i-am văzut în capitala Kareya şi prin mânăstiri sunt subţiri ca nişte nuiele.
De ce a fost aleasă Kareya drept Capitala Sfântului Munte Athos? În afara raţiunilor de vechime monastică, ea este situată în centrul vestitului istm ortodox întins ca un puternic deget divin în apele albastre ale Mării Egee. Un deget urieşesc, în suprafaţă de circa 360 kilometri pătraţi prin înmulţirea lungimii de aproape 30 de km şi a unei lăţimi medii de l2 km.
Înălţătoare este cuvioşia smerită şi mişcătoare sărăcia şi modestia straielor monahiceşti ale călugărilor pe care i-am întâlnit peste tot în capitala Kareya a Sfântului Munte Athos!
