Ca la pușcărie, așa s-ar putea spune că sunt tratate persoanele cu probleme psihice la Centrul Medico-Social de Psihiatrie Nucet. Unitatea nu are licență de funcționare, pacienții sunt ținuți sub cheie, tunși ca la carceră, trăiesc în camere întunecate, cu miros puternic de urină și le sunt luați banii. Conform unui raport al unei organizații neguvernamentale, cine ajunge la Nucet are șanse mai mari să moară decât să se trateze.

 

Cel mai important sanatoriu din județul Bihor, unitate în care își duc zilele aproape 180 de suflete, este un adevărat dezastru. Cel puțin așa susține o fostă angajată a Spitalului, o parte din declarațiile ei fiind confirmate de rezultatele unor controale efectuate de Centrul de Resurse Juridice.

Fănica Mocan, fostă angajată a Spitalului de Psihiatrie Nucet, aflat în aceeași clădire cu Centrul Medico-Social, a avut des tangență cu unitatea.

„Pacienții sunt trataţi cu neuroleptice în exces, în prezent sub comanda domnișoarei doctor Anemona Brie, sunt tratați cei care nu necesită un asemenea tratament, iar cei care au nevoie de acest tratament nu îl primesc. Sunt închiși după gratii, bătuți, goi, desculți și flămânzi. Mai nou, îi aruncă în stradă dacă nu le convine de ei, parcă ar fi propietatea lor privată. Le rețin pensiile, dar hrana este foarte slabă, de cele mai multe ori, pâine cu ceai, care este mai mult apă. Sunt bătuți, maltratați, tratați cu indiferență.

Directorul medical Anemona Brie, care este medic de familie, și medicul Gheorghe Bolovan, care lucrează cu PFA, îi calcă în picioare pe acești pacienți fără apărare. În urmă cu cateva săptămâni (aprilie 2017-n.r.) a avut loc un incident în cadrul centrului, pacienții nesupravegheați au incendiat saltelele din saloanele cu gratii. Din informațiile pe care le dețin, pacienții au sunat după ajutor, a fost nevoie de intervenția organelor de ordine, a SMURD-ului, a pompierilor şi a ambulanței. Există însă tendința de a se mușamaliza totul ca de fiecare dată”, a povestit Fănica Mocan.

Episodul incendierii saltelelor este cunoscut și de polițiști. Conform acestora, mai mulţi rezidenţi ai Centrului de la Nucet au fost implicaţi într-o altercaţie şi au incendiat mai multe saltele dintr-o cameră. După sesizare, s-au deplasat la faţa locului, întocmind, pe numele mai multor persoane, dosare de cercetare penală. Este însă foarte puţin probabil ca vreunul dintre cei vizaţi să şi răspundă în faţa legii, pentru că nu au discernământ. Tot în urmă cu câteva săptămâni, tot la Nucet, a avut loc un alt incident, unul dintre pacienţi lovind un infirmier.

 

Secții cu miros puternic de urină

O altă sursă care documentează minuțios evenimentele care se petrec la Nucet este Centrul de Resurse Juridice (CRJ), o organizaţie non-guvernamentală a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, care acţionează pentru crearea şi funcţionarea unui cadru legal şi instituţional care să asigure respectarea drepturilor omului şi a egalităţii de şanse şi pentru accesul liber la un act de justiţie echitabil. CRJ a făcut o vizită de monitorizare în 10 ianuarie 2017 la Centrul Medico-Social Nucet. Din comisie au făcut parte Dana Ududec (avocat), Ovidiu Damian (psiholog) și Andreea Hoțopan (voluntară). În cadrul vizitei, monitorii CRJ au fost însoţiţi de o asistentă socială în pavilioanele unde trăiesc pacienții.

Având în vedere și ora de după-masa de prânz, câțiva dintre rezidenți dormeau. Una dintre rezidente o ruga insistent pe îngrijitoare să o lase afară, deoarece spune că nu a mai ieșit de multe zile și nu se simte bine dacă nu iese afară, la aer. La rugămințile acesteia, îngrijitoarea îi răspunde că e prea frig afară și din acest motiv nu poate să o lase să iasă. O altă rezidentă insistă, spunând că dorește să meargă la Salonta. 

În CMSP Nucet nu există cameră privată pentru vizite. Dacă vin aparţinătorii, întâlnirile au loc în cabinetele asistentelor. Câțiva dintre rezidenții care locuiesc în Casa Christianne au acces în comunitate, ies în oraș singuri și sunt cunoscuți și acceptați de către oameni. Lucrurile nu stau la fel în ce-i priveşte pe rezidenţii din clădirea Spitalului, care nu au acelaşi acces în comunitate şi locuiesc practic în pavilioane încuiate. În perioada Sărbătorilor de Crăciun au fost patru persoane învoite (din 177-n.r.) pentru a-și vizita familia.

Cele patru secţii organizate pe două etaje erau încuiate. De asemenea, secţiile aflate pe acelaşi etaj sunt despărţite printr-o uşă încuiată. Această metodă este folosită pentru a izola „cazurile mai grave” de restul rezidenţilor. Camerele sunt complet nepersonalizate. Doar rezidenţii foarte autonomi au obiecte personale. În rest, în aproape toate camerele lipsesc noptierele sau dulapurile şi de multe ori chiar pernele. Personalul instituţiei a explicat că lipsa obiectelor personale este cauzată de faptul că rezidenţii distrug bunurile şi chiar dacă ar primi haine noi, mobilier sau obiecte de uz personal, aceştia le-ar rupe. Există băi ținute sub cheie. Când au întrebat personalul de ce sunt închise, de ce toaletele nu au colac, li s-a spus că beneficiarii distrug tot pentru că „nu pricep”, pentru că suferă de „imbecilitate severă” și „oligofrenie severă” (acestea au fost expresiile folosite de personal pentru a se referi la diagnosticele rezidenţilor).

Monitorii CRJ nu au văzut periuţe sau paste de dinți sau săpun și li s-a spus că igiena este asigurată de instructorii de educație pentru că beneficiarii nu pot să facă acest lucru singuri. Li se face o baie generală în ziua de miercuri și, de asemenea, sunt spălați de câte ori apar situații neprevăzute. În ambele secții există un puternic miros de urină, iar în băi și în izolator existau pete de urină pe jos. Personalul a explicat că situaţia curăţeniei generale este una dificilă şi că personalul face cu greu faţă. Toți beneficiarii din ambele secții sunt tunși scurt (cu o singură excepţie). Explicațiile pe care le-am primit sunt contradictorii: asistenta șefă ne-a spus că așa își doresc ei şi nu e vorba de vreo măsură de pedepsire, iar un instructor de educație, mai târziu, ne-a explicat că așa este mai ușor să le usuce părul după baie”, se subliniază în raport.

 

Izolatoare ca la pușcărie

În secția Medico-Socială de Psihiatrie-Femei monitorii au găsit un izolator care constă într-o cameră mică, întunecată, umedă, răcoroasă, cu miros puternic de urină, echipată cu un pat metalic fără saltea.

„Această cameră nu are lumină naturală şi nici nu este racordată la sistemul de încălzire. Personalul a precizat că nu este nevoie de calorifer, deoarece în această încăpere este cald. În Casa de Reabilitare „Christianne” (situată în afara incintei Spitalului de neuropsihiatrie, unde se află și birourile administrative), la etajul 4 al clădirii, unde locuiesc femeile, monitorii au observat o cameră cu 5 paturi, toate din metal. Aici, ca în majoritatea saloanelor, nu se găseau obiecte personale ale rezidenţilor; saltelele erau din burete acoperit cu muşama, pături învechite, fără perne. Conform declaraţiilor personalului din secţie, această cameră este a unor rezidente, însă este folosită uneori şi pe post de izolator. Dovadă a acestui fapt este şi uşa camerei, care avea la rândul ei două uşiţe rabatabile pe care personalul le putea deschide pentru a privi înăuntru. La etajul secției de femei se află un alt izolator psihiatric, care constă într-o cameră mică, întunecată, umedă, răcoroasă, cu miros puternic de urină, echipată cu un pat metalic fără saltea. Din spusele asistentelor, una dintre beneficiare solicită des să stea în izolator, acesta fiind cazul unei persoane care se autoagresează”, se arată în raportul CRJ. Monitorii subliniază că este încălcată Legea nr. 487/2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice pentru că măsura este luată ca modalitate de autoizolare, nu există garanția că măsura plasării în izolator este luată doar în situația în care persoana în cauză reprezintă un pericol pentru aceasta sau pentru alte persoane, nu sunt respectate măsurile de maximă precauție, iar izolarea se face la solicitarea rezidentei și nu ca fiind ultima măsură luată în cazul în care orice altă măsură s-a dovedit ineficientă. „Al doilea izolator indicat de personalul CMSPN este o cameră fără lumină naturală, fără geamuri, fără încălzire, cu un pat de fier fără saltea. Pe pat este așezată o pernă. Pe jos, monitorii au observat multă urină, iar mirosul de urină era prezent atât în izolator, cât și pe culoarele secțiilor sau în camerele beneficiarilor. Ni s-a spus că salteaua este pusă la uscat, deoarece o beneficiară își făcuse necesitățile pe ea. Ni s-a spus că în izolator nu este necesar să fie căldură, deoarece este foarte cald pe holuri și niciun beneficiar nu a răcit în izolator până acum. Aici sunt încălcate prevederile legate de iluminarea, aerisirea camerei precum și cea legată de accesul la grup sanitar propriu”, se afirmă în raport.

 

Înghite linguri și „nu o mai duce mult!”

Monitorii au observat că imaginea personalului despre beneficiari este una de infantilizare (de exemplu, se folosesc expresii precum „o fetiță de 28 de ani”, „le spunem așa pentru că așa se comportă”). Drept dovadă a „culturii” termenilor depășiți care încă sunt folosiți în diagnosticarea rezidenților este și postarea de pe site-ul oficial al centrului unde se folosesc cuvinte precum „idioţie” sau „imbecilitate”.

„Asistentele ne-au povestit despre situația unei rezidente (H.C.) care a fost dusă de mai multe ori la urgențe, unde s-a intervenit chirurgical, deoarece înghite linguri. Din cele comunicate de către asistenta socială, în afară de măsura luată de urgență - internarea și intervenția chirurgicală - plus asigurarea unei linguri mari de lemn pe care să nu o poată înghiți, nu s-au luat alte măsuri de siguranță sau de tratament pentru comportamentul acesteia.

În structura de personal nu există normat niciun psiholog. Asistenta socială susține că beneficiarii participă la ședințe de psihoterapie și că acestea ar fi organizate de către medicul psihiatru. Nu am putut însă consulta niciun orar al acestor ședințe de terapie/consiliere și nici nu ni s-au furnizat alte informații despre această activitate de terapie. O beneficiară înghite linguri, motiv pentru care a suferit câteva intervenții chirurgicale, iar personalul consideră că «nu o mai duce mult». Nu există însă niciun plan terapeutic care să vizeze ca țintă de intervenție acest comportament dezadaptativ (care pune serios în pericol viața beneficiarului). Singurele explicații pe care am reușit să le primim în legătură cu această situație a fost dată de către medicul psihiatru - explicație transmisă de către asistente - anume că cel mai probabil aceasta este maniera în care beneficiara în cauză refulează frustrările sale și obține satisfacție prin durerea pe care și-o provoacă, înghițind aceste linguri”, se afirmă în raport.

Un alt aspect sesizat este legat de gestionarea banilor pe care beneficiarii îi primesc din indemnizație. Monitorilor CRJ li s-a spus că cei „care sunt cuminți” îi primesc în mână, iar ceilalți sunt încurajați să desemneze o persoană dintre angajați care să le păstreze banii. Nu există însă niciun program educațional pentru stimularea gradului de independență prin dezvoltarea de abilități de gestionare a resurselor financiare sau de stimulare a abilităților pentru o viață independentă (sau cât mai puțin dependentă).

„Cazul B.M. Ni s-a spus că este un caz foarte grav, cu deficiență mintală severă, pusee de agresivitate și nivel extrem de scăzut de autonomie. Cu toate astea, la dosar există un contract de acordare de servicii sociale între Centru și ea, semnat cu inițialele numelui ei. Când am întrebat cum s-a încheiat acest contract, ni s-a spus că cineva a luat mâna ei și l-a semnat.

În cadrul discuţiei despre procedura urmată în caz de deces în instituţie, personalul a descris următorii paşi: decesul se constată de către medicul de gardă; medicul CMSP Nucet întocmeşte şi certificatul constatator al decesului; personalul anunţă primăria şi poliţia despre deces.

Conform discuţiei cu personalul, autopsiile s-ar solicita doar dacă persoana decedată are sub 30 de ani şi dacă nu se cunoaşte cauza decesului. A fost dat exemplul unui tânăr de 30 de ani, care a decedat pe 3 iunie 2015, prin „asfixiere mecanică”, se arată în raport.

Monitorii CRJ subliniază că legea spune că autopsiile se fac obligatoriu atunci când decesul survine în custodie, precum în spitalele psihiatrice, în timpul sau la scurt timp după o intervenţie diagnostică sau terapeutică medico-chirurgicală. Concluziile monitorilor, cuprinse în capitolul „Tratamente inumane şi degradante” sunt relevante: „Izolatoarele nu respectă standardele impuse de Legea sănătăţii mintale şi normele de aplicare a acestei legi. Utilizarea izolatoarelor în condiţiile şi metodele date prezintă un risc crescut faţă de integritatea fizică şi psihică a rezidenţilor (...) în CMSPN lipsesc servicii care ar putea să îi sprijine pe rezidenţi să îşi exercite drepturile sau să îşi exprime problemele – cum ar fi, de exemplu, consiliere psihologică şi consiliere juridică. Conform situaţiei de fapt, observate de monitori la data vizitei, problemele rezidenţilor sunt abordate prin tratament psihiatric şi eventual activităţi în camerele de ergoterapie. Astfel, prin lipsa serviciilor, este puţin probabil ca rezidenţii să îşi îmbunătăţească pe termen lung sănătatea fizică şi psihică, dimpotrivă, există riscul degradării”.

 

Condiții inumane și pentru angajați

Controalele efectuate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bihor, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bihor și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bihor au infirmat o parte din acuzațiile fostei angajate Fănica Mocan.

„Sesizarea a fost depusă de AJPIS în urmă cu o săptămână. Am efectuat deja controlul igienico-sanitar și faptele nu se confirmă. Nici în ceea ce privește firma de catering și transportul nu există nereguli. Sunt mai multe aspecte pe care nu le-am verificat pentru că nu privesc instituția noastră”, a declarat Crina Mărcuț, directorul adjunct al DSP Bihor.

AJPIS Bihor a făcut o inspecție inopinată la Nucet.

„În data de 28.04.2017 a avut loc misiunea de inspecție inopinată, (...) s-a constatat că Centrul Medico–Social de Psihiatrie Nucet deține Certificat de acreditare ca furnizor de servicii sociale, fără a deține licență de funcționare. Furnizorul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 10.000 lei și a fost dispusă măsura privind obținerea licenței de funcționare. Menționăm faptul că, în vederea soluționării celorlalte aspecte semnalate în petiție, au fost sesizate instituțiile competente cu verificarea lor, respectiv DSP Bihor și DSVSA Bihor”, se afirmă într-un răspuns al AJPIS Bihor către ziarul CRIŞANA, semnat de directoarea executivă Gabriela Iova.

Situația Centrului Medico-Social de Psihiatrie Nucet este neclară și în ceea ce privește conducerea. Pe site-ul instituției și pe cel al Consiliului Județean Bihor este trecut ca director Ioan Lucaciu (fost primar în Ştei). În realitate, Lucaciu nu mai este director de mult, iar cea care se ocupă de partea de management este Mioara Morar, şef serviciu financiar contabil. La fel ca ceilalți angajați, Mioara Morar susține că îi este practic imposibil să ofere servicii de calitate cu personalul pe care îl are.

„Este foarte dificil să lucrezi cu pacienți de acest fel. Gândiți-vă că aici sunt pacienții cei mai dificili din tot județul, iar în ultimii ani nu s-au făcut angajări. Ar trebui să avem un infirmier la 12 paturi și noi avem o persoană la 40 de paturi. Gândiți-vă că oamenii aceștia au și concedii și zile libere. Am făcut cerere la Consiliul Județean Bihor pentru a angaja 8 infirmiere, nu ne-au aprobat solicitarea pentru aceste posturi. Este inuman pentru oricine să lucreze în aceste condiții”, a declarat, pentru CRIŞANA, Mioara Morar.

În ceea ce privește acuzațiile venite de la Fănica Mocan, Mioara Morar spune că nu au nicio legătură cu realitatea. „Nu există așa ceva. Nu pentru că o spun eu, ci pentru că nici controalele DSP Bihor și nici cele ale DSVSA Bihor nu au constatat acele nereguli. În ceea ce privește licențierea, trebuie să știți că nu este același lucru cu acreditarea. Avem acreditarea în regulă, iar procedura de licențiere am început-o anul trecut. Este doar o problemă de conformare la o lege, în sensul că trebuie să schimbăm denumirea unității pentru a primi această licență”, a spus Mioara Morar.

 

Raport contestat de angajați

Cu privire la raportul CRJ, medicul specialist Anemona Brie susține că în unitate „nu există cazuri grave sau mai puțin grave, fiecare pacient având perioade de liniște și de agitație, în fiecare secție existând pacienți cu diferite grade de dizabilitate. Paturile sunt organizate în funcție de spațiul de care dispunem. Sunt băi încuiate pentru protecția pacienților, aici existând băile cu apă caldă. Foile de observație ale pacienților sunt cele mai multe întocmite până în 2006, când existau termenii de oligofrenie de diferite grade (idioție, imbecilitate). Pentru cazul H.C. s-a luat o serie de măsuri de precauție prin care să se împiedice ingerarea de linguri. Pacienții din CMSP Nucet au toți o boală psihică cronică, dar prezintă și comorbidități, drept pentru care li se asigură tratament cronic psihiatric și somatic și tratament acut în agitația psihomotorie și în bolile somatice acute. Salonul izolator cu două paturi menționat în raport este așa-numitul salon tampon pentru izolarea pacienților cu boli infecto-contagioase”.

Lămuriri importante a adus și Didina Drăgan, asistentul social principal al centrului: „Beneficiarii sunt persoane cu afecţiuni psihice medii sau grave, persoane cu handicap psihic, bolnavi cronici din judeţul Bihor, aflaţi într-o situaţie de acut risc social, majoritatea fiind lipsiţi de locuinţe proprii, resurse materiale, părăsiţi de familii sau rude care să-i ajute să-şi dezvolte capacităţile şi aptitudinile individuale necesare depăşirii situaţiei inevitabile de marginalizare şi excluziune socială.

În legătură cu pensiile şi indemnizaţiile de handicap doresc să precizez că la CMSP Nucet beneficiarii pe perioada internării sau cazării în centru nu pot beneficia de indemnizație de handicap conform cu certificatele de handicap, din cauza prevederilor Legii nr.448/2006 art.57, alin 4, care prevede sistarea acestor drepturi pe perioada aflării clientului într-o instituţie socială guvernamentală, aceasta fiind sistată până la data integrării în familie sau reinserţiei sociale. În centru avem o procedură clară de predare-primire a banilor beneficiarilor (pensie de asigurări sociale, pensie de limită de vârstă sau pensiile cu caracter permanent pentru nevăzători) pe bază de proces verbal scris şi semnat atât de beneficiarul care primeşte banii, cât şi de martorul care asistă la predarea banilor. Beneficiarii nu-şi primesc drepturile din pensii doar dacă sunt cuminţi, cum s-a specificat în raportarea Centrului de Resurse Juridice, dimpotrivă beneficiarii, deşi au dizabilităţi psihice, dacă sunt capabili să-şi gestioneze şi să-şi cumpere cele necesare, sunt încurajaţi să-şi primească banii personal şi să o facă. Orice beneficiar care răspunde bine tratamentului poate să iasă în oraş cu bilet de voie de la medicul de gardă şi să-şi achiziţioneze cele necesare. Pentru beneficiarii care nu cunosc valoarea banilor, dar ştiu că au bunuri financiare din pensii s-a recurs la numirea unor reprezentanţi convenţionali dintre angajaţii unităţii aleşi de beneficiari (conform cu Legea Sănătăţii Mintale) pentru ajutor în gestionarea şi cheltuirea banilor.

La CMSP Nucet s-au implementat instrumente standardizate în ce priveşte activităţile de dezvoltare personală şi de implementare a unor deprinderi elementare de viaţă şi de petrecere a timpului liber, precum şi programe de activităţi pentru promovarea vieţii active, implementate de ergoterapeuţi toate aceste activităţi fiind trecute într-un Registru de activităţi. Astfel se organizează serbarea zilelor de naştere a beneficiarilor sau programe artistice cu ocazia unor sărbători religioase sau sărbători naţionale. În atelierele de terapie ocupaţională există diverse posibilităţi de învăţare a unor deprinderi de scris ca desenul, pictura, deprinderi de mobilitate manuală, confecţionat covoare, goblenuri, tricotaje, felicitări şi marţişoare etc. Pentru promovarea activităţilor şi beneficiarilor CMSP Nucet a colaborat şi colaborează încheie parteneriate cu diferite instituţii ca şcoli locale şi din judeţ, biserici, fundaţii şi ONG-uri”.

Mioara Morar susține că Raportul CRJ nu a ținut cont că Centrul Medico-Social de Psihiatrie Nucet este și unitate cu paturi încadrată în categoria spitalelor.

„Ca urmare, în cadrul CMSP Nucet trebuie respectate toate normele privind condițiile pentru acordarea autorizației sanitare de funcționare, norme care nu permit crearea unui ambient personalizat pentru beneficiari precum cel solicitat în raportul mai sus menționat. În ceea ce privește legislația din domeniul serviciilor sociale, în cadrul CMSP Nucet trebuie aplicate standardele minime de calitate ale serviciilor sociale.

În prezent există preocupare din partea Consiliului Județean Bihor pentru atragerea de fonduri europene în vederea construirii unei clădiri noi în care să funcționeze CMSP Nucet, fapt care ar face posibilă asigurarea unor condiții de viață optime pentru beneficiari, cu respectarea normelor impuse de legislația din domeniul sanitar, cât și de legislația din domeniul serviciilor sociale”, susține Mioara Morar, şefa serviciului financiar contabil din instituţie.

Rezolvarea problemelor ţine de CJ Bihor

Dificultățile pe care le întâmpină cei de la Centrul din Nucet au fost confirmate și de alte surse din DSP Bihor. Este practic imposibil să oferi condițiile pe care ți le cere legea, cu un personal redus, oricât de bine pregătit ar fi el.

Cel care finanțează ospiciul, Consiliul Județean Bihor, visează însă extinderea centrului pe bani europeni în loc să rezolve problemele grave, imediate. În timp ce pentru un tratament decent, celor aproape 180 de suflete li se refuză încadrarea pe posturi a unor infirmiere, conducerea CJ angajează oameni care să-i cosmetizeze imaginea și își pune în funcțiile de conducere a instituțiilor culturale clientela de partid pe principiul enunțat chiar în raportul CRJ, „oricum nu o mai duc mult!”.