Anul 1989 a marcat, la nivel internaţional, căderea regimurilor comuniste în ţările din Europa Centrală şi de Est. România a fost singura ţară din această zonă în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi.

Una dintre teoriile privind Revoluția susține că în decembrie 1989 s-a manifestat o acțiune parapsihologică de anvergură împotriva României, iar Nicolae Ceaușescu ar fi fost influențat de la distanță să organizeze mitingul din 21 decembrie, unde s-au folosit arme psihologice pentru a crea panică.

Scriitorul și jurnalistul francez de origine română Radu Portocală afirmă în volumul „România – autopsia unei lovituri de stat – în ţara în care a triumfat minciuna” că Nicolae Ceaușescu însuși a fost cel care a declanșat îndepărtarea sa brutală de la putere și prăbușirea comunismului în România.

Mihai Viteazul se afla în primăvara anului 1600 la apogeul puterii sale. În hrisoavele sale se intitula cu mândrie: „Io Mihail Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei”.

Pe 2 iulie 1504 s-a încheiat cea mai lungă domnie a Evului Mediu cunoscută în Țările Române. La această dată, se stingea din viață, la Suceava, după o domnie de 47 de ani, Ștefan cel Mare (1457-1504), Domnul Moldovei. În acest an, la 2 iulie, se împlinesc 515 ani de la moartea sa.

Deși de origine germană, Carol I, primul Rege al României moderne, s-a străduit și reușit să înțeleagă Istoria națiunii peste care a acceptat să domnească,apoi să o impulsioneze, de la omul de rând la elita majoră, pe drumul modernizării.

Societatea cultural-patriotică Avram Iancu din România-Filiala Oradea comemorează, în fiecare an, în ziua de 24 iunie, nașterea lui Avram Iancu. În acest an se împlinesc 195 de ani, însă și 235 ani de la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, care a zguduit Imperiul Habsburgic.

Trupele ungare au fost dezarmate în totalitate, iar românii iau măsuri pentru reînceperea aprovizionării cu alimente a capitalei maghiare. Kun Béla şi alţi membri ai guvernului bolşevic fug în Uniunea Sovietică, prin Austria, cu acte false. Liderul bolşevic ungur va rezista în URSS până în 1938, anul marii epurări, când va fi executat din ordinul lui I.V. Stalin.

La sfârşitul lunii iulie 1919, trupele române au aruncat peste râul Tisa toate forţele bolşevice ungare şi stabiliseră câteva capete de pod. S-au efectuat mai multe manevre care să dezorienteze inamicul în privinţa locului ales pentru traversarea râului de către grosul trupelor.

Acest episod a intrat în folclor, chiar dacă în perioada comunistă istoria războiului româno-ungar din 1919 a fost interzisă. Relatarea este făcută de generalul Marcel Olteanu, comandantul trupelor româneşti care au eliberat nordul ţării, Maramureşul istoric şi părţi din Galiţia. Generalul Olteanu a fost guvernator al Budapestei în perioada august-noiembrie 1919.