În timpul bătăliei de la Mărăști s-a realizat cel mai înalt ritm mediu zilnic de ofensivă din anul 1917, înregistrat în Europa de către armatele aliate. Oprirea tuturor operaţiunilor ofensive pe frontul estic de către guvernul Imperiului Rus a dat peste cap planurile româneşti de recuperare a teritoriilor pierdute.

Bătălia de la Mărăşti a însemnat „prima victorie adevărată din istoria armatei române moderne” (gen. Alexandru Averescu).

​Campania din vara anului 1917 a fost una de succes, reușindu-se, în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești. Planificatorii militari români intenționau să dezvolte această ofensivă în continuare, pentru a începe eliberarea teritoriului ocupat, dar izbucnirea revoluției în Imperiul Rus a dus la abandonarea acestor planuri și trecerea din nou la defensivă strategică. Bătălia de la Mărăşti a însemnat „prima victorie adevărată din istoria armatei române moderne.”

Retrasă în Moldova şi stabilizând linia frontului, armata a intrat într-un amplu proces de reorganizare şi înarmare, în condiţii extrem de grele. Cu ajutor francez a fost reorganizată marina militară şi s-au constituit primele escadrile de aviaţie. Efortul comun româno-francez în reorganizarea armatei a fost surprins cel mai inspirat de Argetoianu în „Memoriile” sale: „Francezii ne-au arătat drumul, dar noi l-am parcurs singuri”.

​„În afara diviziilor din munţi nu a mai rămas nimic din Armata Română”, informa guvernul de la Paris, pe 13 decembrie 1916, generalul Henri Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze în România. Retrasă în Moldova şi stabilizând linia frontului, armata a intrat într-un amplu proces de reorganizare şi înarmare, în condiţii extrem de grele.

Cotidianul CRIŞANA continuă serialul de restituiri al marilor momente istorice care au precedat făurirea României Mari, la un secol de la petrecerea evenimentelor.

La 27 martie 2016 s-a constituit la Chişinău Mişcarea Unionistă Sfatul Ţării 2. De la constituirea „Sfatului Ţării 2” au fost elaborate declaraţii, apeluri, luări de atitudine faţă de acţiunile şi declaraţiile duşmănoase ale trădătorului de neam Igor Dodon.

Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a organizat în intervalul 11-14 mai, la Petroșani, un workshop intitulat „Pledoarie pentru muzeele comunismului în România”.

Găgăuzii și transnistrienii le-au ales moldovenilor un președinte. Din 1991 românii din Moldova votează ciclic când binele, cînd răul, de astă-dată răul, votat pentru Dodon.

În volumul “Cercetări istorice în arhivele și bibliotecile Ungariei și ale Transilvaniei”, marele Nicolae Densușianu în anul 1880 află că: revoluțiunea lui Horia descoperă “relațiuni contemporane” ce până atunci erau necunoscute mai ales istoricilor străini.