În galeria marilor bărbați ai neamului care și-au făcut un crez din a gândi și acționa pentru prosperitatea vieții economice a poporului, pentru înaintarea lui spirituală și culturală, un loc distinct îl ocupă Partenie Cosma. A rămas în istorie ca strălucit ctitor al organizării economice – juridice – financiare în Transilvania, inițiator al organizării vieții bisericești pe temeiuri juridice, sprijinitor al culturii, publicist, mare și generos filantrop.

Culmea carierei lui de jurist și economist a fost activitatea de avocat și apoi de director executiv al Institutului de Credit și Economii / Banca Albina, înființat de Visarion Roman în 1871-1872, ce s-a consultat cu George Barițiu, Ioan Rațiu, Ioan Micu Moldovan, Iacob Bologa, Alexandru Mocsony, toți membri marcanți ai ASTREI. Conducând Banca Albina din Sibiu timp de trei decenii, 1886-1916, Partenie Cosma, a situat instituția financiară la niveluri excelente de performanță, fiind prima instituție financiar-bancară românească din Transilvania, în peisajul bancar săsesc și maghiar.

Reamintim traseul vieții juristului și economistului Partenie Cosma. S-a născut la 12 februarie 1837 (zodia Vărsător) la Beiuș, județul Bihor, fiind al treilea din cei patru copii ai unei familii de cojocari. A urmat studii de teologie la Arad, studii de drept la Budapesta unde a activat în cadrul Societății „Petru Maior” pe care a condus-o un timp. Întors în Beiuș, a activat ca avocat, ca deputat în circumscripția Beiuș din partea Partidului Național Român pe care l-a condus un timp, ca deputat al Dietei din Budapesta. Și-a exersat, student fiind, calitățile de avocat și de filantrop în cabinetul lui Emanuil Gojdu, avocat de succes și patriot care, prin testament, și-a lăsat averea națiunii române din Ungaria și Transilvania.

Partenie Cosma s-a căsătorit (a doua oară) cu Maria Roman, nepoata Episcopului și Mitropolitului Miron Romanul, s-a mutat, în 1876, la Sibiu. A fost membru marcant ASTRA. Congresul Național Bisericesc, întrunit și condus de Mitropolitul Andrei Șaguna, 1868, l-a desemnat pe Partenie Cosma să coordoneze elaborarea Statutului Organic, temeiul juridic al Bisericii Ortodoxe Române. În timpul Primului Război Mondial, 1916, s-a refugiat la Iași, a pribegit prin Rusia, Franța, Italia. S-a întors la Sibiu, Banca Albina a fost hărțuită de oficiali, el s-a pensionat. După Marea Unire, a fost senator în primul Parlament al României Mari. S-a retras la Călimănești unde, la 22 septembrie 1923, a trecut în lumea veșnică. A fost înmormântat la Sibiu, cu onoruri oficiale.

Timp de trei decenii cât a condus instituția bancar-financiară sibiană, Partenie Cosma a făcut din Institutul de Credit / Banca Albina o instituție model, competitivă cu celelalte instituții săsești și maghiare, devenind o forță financiară a Transilvaniei. Tot la inițiativa inimosului director s-au creat instituții financiare în alte localități: „Ardeleana ” (Orăștie), „Timișana” (Timișoara), „Sebeșana” (Sebeș), „Mureșana” (Reghin), „Victoria” (Arad), „Vulturul” (Târnăveni) ș.a. În anul 1887 funcționau 73 de instituții financiare cu un capital social de 8.871.285 de coroane și un fond de rezervă de 2 milioane de coroane. În colaborare cu Cornel Diaconovici, coordonatorul „Enciclopediei Române” / Enciclopedia ASTREI, în trei volume, 1898, 1900, 1904, prima din România și din SE Europei, s-a finalizat federalizarea băncilor prin crearea Asociației „Solidaritatea”, în 1907, pe care a prezidat-o. Tot sub îndrumarea lui au funcționat Banca Generală de Asigurări, Casa de Împrumut și Amanet „Muntele de Pietate” ș.a. Informații docte oferă lucrarea lui Mihai Decin – „Banca Albina din Sibiu – instituție națională a românilor transilvăneni (1871-1918)”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982. În concepția lui Partenie Cosma, creditul este arma de luptă pentru prosperitatea economică și culturală a societății. Prin credite ieftine și de lungă durată țăranii și-au cumpărat pământ, și-au construit gospodării prospere, fapt ce a atras ostilitățile autorităților austro-ungare. A editat și a condus „Revista Economică”, prima cu acest profil din țară.

Un indicator al eficienței politicii economico - financiare îl constituie excepționala Operă Filantropică, realizată în nume personal și prin Institutul / Banca Albina, alăturându-se marilor filantropi Emanuel Gojdu (1802-1870) și boierul basarabean Vasile Stroescu (1845-1926). Amintim principalele realizări. * S-a organizat strângerea de fonduri și a susținut personal Construirea Catedralei Mitropolitane din Sibiu, dorită de Mitropolitul Andrei Șaguna, realizată și finalizată, în perioada, 1902-1906, de Mitropolitul Ioan Mețianu. Institutul Albina a oferit 10.000 de coroane, personal, Partenie Cosma a oferit 1.000 de coroane. Și prietenul său Vasile Stroescu a oferit sume importante de bani, numele celor doi filantropi se află pe placa fondatorilor din Catedrală. * S-au oferit subvenții pentru construirea noului local al Institutului Teologic – Pedagogic din Sibiu, pentru construcții și renovări. * S-au inițiat și supravegheat colectele pentru construirea școlilor confesionale și civile, a internatelor lor. Cu ajutorul Albinei s-au construit școli poporale în Sibiu, Mediaș, Brașov, Oradea, Lugoj, Caransebeș etc. * S-au coordonat colectele și s-au oferit sume de bani pentru construirea și dotarea Școlii Civile Superioare de Fete din Sibiu, inaugurate, în 1886, a Muzeului Asociațiunii, inaugurat în 1905, ctitorii emblematice ale Asociațiunii Transilvane. * În 1895, la inițiativa lui Partenie Cosma, s-a înființat „Masa studenților”. Anual sute de tineri merituoși și de condiție modestă au beneficiat de prânzul gratuit și de frumoasa educație din partea Doamnei Mariei Cosma. S-au acordat burse tinerilor studioși, între care Octavian Goga, Ioan Lupaș, Andrei Oțetea, D.D. Roșca ș.a. * Au fost finanțate societăți culturale din țară – „Fondul de Teatru Român”, „Societatea Academică” din Cluj, din străinătate – „Petru Maior” din Budapesta, „România Jună” din Viena, „Carmen Sylva” din Graz, „România ” din Munchen etc. * Au fost susținute financiar reuniuni de femei, reuniuni agricole, reuniuni de muzică, asociații de ucenici, activitățile culturale ale ASTREI: conferințe cu demonstrări practice, reuniuni de cântări, școli țărănești, editarea și distribuirea gratuită a publicațiilor, organizarea expozițiilor etnografice, a serbărilor și festivalurilor, a concertelor caritabile. * Au fost întreținute spitale, orfelinate, aziluri pentru bătrâni, colonii pentru copii. Săraci, orfani, văduve, răniți de război au beneficiat de ajutoare materiale, daruri și cărți. Publicațiile vremii au consemnat asemenea acte filantropice și caritabile. * Au fost susținute cheltuielile pentru formarea și perfecționarea funcționarilor bancari, pentru publicarea „Revistei Economice.” * Au fost administrate donațiile cu destinații culturale făcute de boierul Vasile Stroescu. * Banca Albina și băncile săsești au susținut financiar construcții de modernizare a Sibiului, construirea căilor ferate Sibiu – Turnu Roșu, Sibiu – Vințu de Jos, Apeductul.

Institutul de Credit / Banca Albina, sub conducerea timp de trei decenii a lui Partenie Cosma, a fost un model de eficiență a politicii financiar – bancare, un model exemplar de filantropie culturală și de caritate. Fie-i exemplul urmat! Pentru considerentele amintite, juristul, economistul, omul politic și patriotul Partenie Cosma merită pe deplin recunoștința posterității. Oradea l-a onorat cu atribuirea numelui său unei străzi principale și Colegiului Economic din localitate. Sibiul încă îi este dator cu o statuie. Numele îi este amintit de o efigie pe casa în care a locuit și de o stradă dintr-un cartier. (Va urma)        

 

Familia lui Partenie Cosma

Maria Cosma (1854-1944), nepoata Episcopului și Mitropolitului Miron Romanul, s-a căsătorit, în 1876, cu Partenie Cosma și s-a mutat în Sibiu. Este un model desăvârșit al filantropiei culturale și al carității, implicându-se în activități de educație a fetelor și de emancipare a femeilor, de ajutorare a săracilor, văduvelor, răniților de război, de promovare a valorilor culturale și ale economiei de casă. Cei doi au avut cinci copii: Lucia, Hortensia, Minerva, Remus și Romulus.

Marcată de educația patriotică din propria-i familie și de vocația de constructor și filantrop a soțului său, animată de propriile–i impulsuri și dorințe de a se dedica actelor filantropice și caritabile, Maria Cosma a activat în Comitetul Femeilor Române din Sibiu, înființat de Iuditha Măcelariu în 1878, în scopul ajutorării, prin strângerea colectelor, pentru Frontul Războiului de Independență din 1877-1878. A fost decorată, ca și Iuditha Măcelariu, Ioana Bădilă, cu Medalia ”Crucea Elisabeta” de guvernul de la București. Maria Cosma a fost președinta Reuniunii Femeilor Române din Sibiu, înființate în 1881, pe care a condus-o timp de 35 de ani, până în 1916. A inițiat și a coordonat activități complexe: oferirea darurilor de Crăciun soldaților și răniților de război, îngrijirea mormintelor de eroi, ridicarea Monumentului Eroilor de la Orlat, oferirea de cărți din partea ASTREI, organizarea de recitaluri, concerte, serate, baluri, loterii în scop caritabil. S-a implicat împreună cu fiicele sale în organizarea expozițiilor etnografice.

Distinsa Doamnă Maria Cosma a avut inițiativa înființării Școlii Civile Primare de fete, inaugurate în 1883, a sprijinit crearea Școlii Civile Superioare de Fete, inaugurate în 1886. A avut și alte inițiative. A organizat Școala de Industrie Casnică, Școala de Menaj, Cantina pentru Săraci. Își ducea fetele (niște aristocrate) la aceste școli și la cantină să asiste la activități – frumoasă educație ! O preocupare specială a fost organizarea, în localul Băncii Albina, a Cantinei pentru elevi, studenți și viitori meseriași merituoși unde, pe lângă prânzul gratuit, tinerii primeau și asistență pedagogică. Aici funcționa o bibliotecă înzestrată de ASTRA, se ofereau tinerilor lecții de dans și îndrumări de conduită civilizată. Doamna Maria Cosma s-a implicat în mișcarea de unificare a activității de emancipare a femeilor. În 1914, Reuniunea Femeilor Române din Sibiu s-a afiliat Uniunii Femeilor din România, a găzduit, la Sibiu, Congresul Femeilor Române din Transilvania și Ungaria, prilej cu care și-a exprimat convingerile legate de educația și emanciparea femeilor. S-a stins din viață la Sibiu, în 1944, i s-au recunoscut meritele într-un necrolog emoționant.

 

Lucia Cosma (1875-1972), fiica cea mare a lui Partenie și a Mariei Cosma, a fost cunoscută ca solistă vocal și ca pianistă. A participat la activitățile culturale ale Reuniunii Femeilor Române, conduse de mama sa, ale Reuniunii de Muzică din Sibiu, ale ASTREI. Clasele primare le-a urmat la Școala Civilă Primară de Fete, creată de mama sa. Muzical s-a format sub îndrumarea lui Gheorghe Dima, tehnica vocală și pianistică și-a perfecționat-o la Paris. Prin căsătoria cu Aurel Cosma s-a mutat la Timișoara, dar revenea des la Sibiu pentru a-și vizita familia și pentru a susține concerte, multe caritabile, în cadrul Reuniunii de Muzică și în cadrul activităților culturale ale ASTREI.  

Era o femeie frumoasă, cultă, cunoștea cinci limbi: franceza, italiana, engleza, germana, maghiara. Talentul de actriță s-a evidențiat în interpretarea rolului Nera din piesa „Fântâna Blanduziei” de Vasile Alecsandri, jucată pe prima Scenă de teatru românesc din Muzeul Asociațiunii, inaugurat în 1905. A bucurat publicul meloman cu interpretări remarcabile din creațiile lui Brahms, Grieg, Mozart, Schubert, cu creații românești semnate de Gheorghe Dima, Tiberiu Brediceanu. A concertat pe scene din Sibiu, București, Londra, Paris, Milano, Oslo, Budapesta. Cronici elogioase despre prestațiile sale artistice au fost publicate în „Tribuna”, „Luceafărul”, „Telegraful Român”, revista „Transilvania” etc.

Doamna Lucia Cosma a avut onoarea să fie acompaniată de marele George Enescu în Concertul caritabil ce a avut loc la Ateneul Român din București, 1916, în folosul răniților de război și al orfanilor. Având cariera concertistică încheiată, a funcționat un timp ca profesoară la Conservatorul din București, s-a întors la Sibiu unde a reînființat Corul / Reuniunea de Cântări ”Gheorghe Dima”. A condus un timp Conservatorul popular din Sibiu, a condus Catedra de Canto, contribuind la formarea tinerelor speranțe. După o viață dăruită muzicii și actelor caritabile, s-a stins din viață la Sibiu, în 1972.

 

Hortensia Cosma (1881-1965), a doua fiică a lui Partenie și a Mariei Cosma, a participat la activitățile filantropice și caritabile inițiate și organizate de părinții ei, de ASTRA. A primit, ca și surorile ei, o educație aleasă. Era de o frumusețe răpitoare și de o distincție morală deosebită, răspândea în jur, spuneau contemporanii ei, delicatețe, farmec, blândețe. Picta și scria versuri, cucerea cu farmecul ei, ilustra eternul feminin. Nu este de mirare că frumusețea și farmecul Hortensiei l-au cucerit pe poetul Octavian Goga cu care și-a unit destinul în 1906. Nașii de cununie au fost Alexandrina și Alexandru Vlahuță. Nunta a fost o sărbătoare populară, scrie presa vremii. În exaltare fiind, poetul rășinărean i-a dedicat poezia „O rază” cu dedicația Miresei mele : „Te-apropie, te-apropie de mine / Și-ascultă-mă, frumoasa mea minune / Eu sunt supusul firii înțelepte, / Închinător la glie și la soare /..,.. Te-apropie, te-apropie de mine, / Vreau mâna ta, minunea mea bălaie ……..” /.

Căsătoria a durat 14 ani. Vraja și exaltarea au trecut. Infidelitățile soțului, pretextul neputinței de a avea urmași, după eșecul de a pierde o sarcină gemelară, și reapariția Veturiei Triteanu, cântăreață în vogă, au dus la divorțul celor doi, urmat de căsătoria Goga – Veturia. Viața lor de cuplu a făcut deliciul presei de scandal. Retrasă la Ciucea, între Oradea și Cluj, Veturia a construit, lângă castel, Mausoleul Iubirii, închinat idolului ei. Doamna Hortesia Cosma s-a stins din viață în 1965.

 

Minerva Cosma – căsătorită Schaffer (1878 - ? ), a treia fiică a soților Partenie și Maria Cosma, s-a antrenat în activitățile filantropice și caritabile ale Reuniunii Femeilor Române, ale Reuniunii Agricole, ale Reuniunii Muzicale. S-a remarcat ca militantă pentru educația fetelor și emanciparea femeii, ca etnograf. A fost atrasă de economia de casă, de broderii și cusături populare. Cu prilejul inaugurării Muzeului Asociațiunii din Sibiu, în 1905, a participat la activitățile dedicate acestui eveniment important pentru cultura românilor. Ea s-a ocupat de Secțiunea de Artă a Muzeului. S-a implicat în activitățile Școlii de Industrie Casnică și ale Școlii de Menaj, create de mama sa. A lăsat ca moștenire posterității două volume ”Album de broderii și țesături românești”, editate în 1905 și 1925, prefațate de Iosif Sterca – Șuluțiu și de Vasile Goldiș, președinți ai ASTREI, mesajul lor fiind ”interesul și înțelegerea pentru podoabe de artă ale industriei casnice, splendide exemplificări ale artei broderiei și cusăturilor românești”.

Personalitățile feminine din familia Partenie Cosma sunt prezentate, prin medalioane, în lucrarea subsemnatei – „Doamnele ASTREI” - Editura Asociațiunii ASTRA, Sibiu, 2023.  

Despre cei doi băieți, gemenii Romulus și Remus se știe mai puțin. Romulus (1882-1889) s-a stins din viață la 7 ani. Remus (1882-?) a urmat studii de inginerie la Berlin, ca om politic a fost deputat în Parlamentul României, un timp a funcționat la Filarmonica din Sibiu, la Serviciul Tehnic, în calitate de inginer.      

 

Prof.univ.dr. Elena MACAVEI, Sibiu