Cel mai recent clasament al universităţilor din România a dat o nouă lovitură mediului universitar orădean. Ierarhizarea instituţiilor de învăţământ superioare de stat şi particulare din România în topul realizat de mediul de afaceri lasă pe dinafară instituţia orădeană. Asta în timp ce Universitatea orădeană este fruntaşă, an de an, la alocarea de fonduri din bugetul de stat. Conducerea instituţiei spune însă că modul de realizare a topului este irelevant.

Studiul "University Ranking" a fost efectuat de compania germană Kienbaum Management Consultants, în colaborare cu revista Capital, având drept scop măsurarea gradului de încredere şi satisfacţie faţă de oferta educaţională a universităţilor româneşti. În cercetare au fost cuprinse 84 de universităţi de stat şi private, din Oradea fiind trecute pe lista de studiu Universitatea de stat şi Universitatea Emanuel.
Universităţile au fost evaluate de către companii, prin intermediul unui set de întrebări adresate persoanelor aflate în funcţii de conducere sau specialişti în resurse umane. Un indicator credibil, ţinând seama de impactul produsului educaţional - absolvenţii - asupra competitivităţii în afaceri.
Personalul de conducere din cadrul firmelor a fost rugat să se refere numai la persoanele care au fost recrutate la un interval de maximum doi ani după absolvirea unei facultăţi, din cadrul celor 84 de universităţi. Domeniile de interes au fost următoarele specializări: inginerie, economie, IT, drept, medicină şi farmacologie, ştiinţe sociale, ştiinţe umaniste, ştiinţe naturale. Folosind codul universităţii pe care au absolvit-o angajaţii, respondenţii au fost rugaţi să îi califice cu punctaj de la foarte bun (1) până la insuficient (4). În evaluarea angajaţilor s-a ţinut seama de următoarele criterii: educaţia teoretică, orientarea practică, competenţe lingvistice (limbi străine) şi experienţă internaţională.
Studiul s-a bazat pe răspunsurile a 395 de respondenţi, din cadrul a 35 de companii naţionale şi internaţionale, care au făcut referire la doar 52 de universităţi din totalul vizat, şi 3.131 de absolvenţi de facultate, cei mai mulţi licenţiaţi după 1995.
Cele două instituţii superioare de învăţământ din Oradea aflate pe lista studiului nu au fost menţionate în niciun răspuns, fiind scoase practic din topul competitivităţii. Din păcate pentru ea şi corpul didactic de aici, Universitatea din Oradea nu a reuşit nici de această dată să intre în top. Asta în pofida resurse financiare importante alocate anual, pentru 2009 fiind repartizată o finanţare de bază de 55.304.632 lei, după actualizarea datelor în luna iunie.

Surprize, surprize
Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca s-a situat în topul evaluărilor făcute de companii, sub aspectul tuturor criteriilor avute în vedere. Pe locul al doilea s-a situat Universitatea din Bucureşti, iar pe trei - Universitatea Transilvania din Braşov. Pe locul patru s-a clasat Universitatea "Ştefan cel Mare" - Suceava, următoarele fiind Universitatea "Lucian Blaga" - Sibiu, Universitatea "Petre Andrei" - Iaşi, Academia de Studii Economice - Bucureşti, Institutul Teologic Romano-Catolic - Bucureşti, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" - Iaşi şi Universitatea Româno-Americană - Bucureşti.
Lipsa Politehnicii din Bucureşti din primele 30 de locuri din clasamentul general al studiului realizat de Kienbaum este surprinzătoare. Companiile au apreciat mai mult calitatea Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Universităţii "Gheorghe Asachi" din Iaşi şi Politehnicii din Timişoara.
În ierarhizarea universităţilor după profilul economic, s-au înregistrat alte surprize notabile. Pe primul loc s-a clasat Universitatea "Ştefan cel Mare", din Suceava, urmată de "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca şi "Lucian Blaga" din Sibiu. Mult mai titrata Academie de Ştiinţe Economice din Bucureşti a fost plasată abia pe locul cinci.
Analizând facultăţile absolvite de către angajaţi, autorii studiului consideră că managerii companiilor au oferit cel mai corect răspuns, prin raportare la un indicator obiectiv: aportul cunoştinţelor şi competenţelor acestora la performanţa în afaceri.

Un top controversat
Ierarhizarea universităţilor în funcţie de evaluările făcute de companii a stârnit reacţii diverse. Dan Octavian, directorul general al Federaţiei Patronilor din Bihor, crede că un astfel de top poate fi relevant în funcţie de cine îl comandă, cine şi cum îl execută. Fiind realizat de o firmă străină specializată pe astfel de studii, la cererea unei publicaţii economice, poate fi credibil. Ridică însă mari semne de întrebare numărul mic al companiilor testate şi lipsa oricăror referinţe asupra repartiţiei lor în teritoriu. Spre exemplu, în Bucureşti sunt aproape tot atâtea firme înmatriculate câte există în restul ţării. Dacă o companie din Bucureşti are acoperire doar în capitală şi în Cluj, dar în restul ţării nu, rezultatele vor fi distorsionate. Apoi, nu a fost luat în calcul factorul imigrării forţei de muncă, cei mai bine pregătiţi studenţi activând în companii din afara ţării. În acest caz, singurul rezultat al studiului ar fi că respectivele universităţi pregătesc, în medie, cei mai buni studenţi care rămân în ţară.

Cornel Antal, rectorul Universităţii din Oradea respinge rezultatele ierarhizării, considerând că s-a încălcat principiul proporţionalităţii firmelor testate în studiu. "Studiul era relevant dacă se testa acelaşi număr de firme din fiecare judeţ. În plus, lipsesc universităţi de prestigiu, cum este Universitatea de Medicină din Târgu Mureş, apărând în schimb universităţi mult mai mici, regionale, situaţie care ridică alt semn de întrebare", crede rectorul. Antal recunoaşte însă că astfel de ierarhizări lezează interesele şi imaginea Universităţii: "Nu ne pică bine astfel de situaţii, palma pe care ne-a dat-o trecutul încă ne doare, ne e roşu încă obrazul."