Zilele acestea, are loc tipărirea unui album fotografic despre Goralii din Sudul Poloniei, proiect al Asociaței „Etno Foto Art”din Oradea, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Perioada desfășurării proiectului este 15 mai – 15 iulie 2026, iar valoarea finanțării aprobate este de 8.500 lei.

 

Întocmirea albumului a avut la bază deplasarea a trei artiști fotografi, membri ai asociației orădene, Constantin Liviu Demeter, Ovidiu Gabor şi Gheorghe Petrila, în Carpații Poloniei, pentru a realiza o serie de fotografii asupra comunităților rurale din zonele montane poloneze, unde trăiesc așa numiții gorali, care înseamnă munteni, în limba poloneză. Aceștia sunt cunoscuți în Polonia și în România deopotrivă, deoarece vorbesc un grai local în care se regăsesc cuvinte de origine valahă, mărturii ale modului de trai al valahilor oieri, care practicau transhumanța în Carpații Europei Centrale, inclusiv în munții din Sudul Poloniei.

Comunitățile de gorali s-au format în urma procesului de transhumanță a păstorilor valahi (inclusiv români din Transilvania și Maramureș) care au migrat de-a lungul Carpaților din vremuri imemoriale. Deși aceștia au fost asimilați lingvistic de populațiile slave locale, dialectul și cultura lor păstrează numeroase elemente de origine română. Astfel, în aceste așezări de munteni vei auzi des cuvinte precum fujara = fluier; pietra = piatra; stanka = stâncă; Magura = nume de pisc montan mai înalt de 1000 m; dolina = deal; walaszowki = șumanul de lână. De pildă, regionalismul bryndza, întâlnit în Polonia doar în zona montană, denumește în mod clar brânza, cuvânt moştenit de la păstorii valahi, sau regionalismul bacowa, care în limba poloneză nu are un corespondent, despre care s-a constatat că ar avea la originea sa baciul valah, ce-și păstorea oile pe munte. Printre cele mai grăitoare exemple de cuvinte transmise din generaţie în generaţie de la păstorii valahi sunt cuvinte din inventarul pastoral, precum bryndza = brânza; urda = urdă; owce = oaie; mierlok = miel; kornuta = ovine cu coarne; ciuta = ovine fără coarne; okaista = ochiata, adică oile care au o pată de culoare în jurul unui ochi; geleta = găleată; dunga = curcubeu; kamisza = cămașă; kosar = coșară; watra = focul de la stână, pentru prepararea mâncării; salasz/salaš = locul unde stă ciobanul cu oile, etc. Rasa de ovine „Țurcana” este binecunscută goralilor, până în zilele noastre. Aceste moşteniri lingvistice au stârnit interesul celor trei fotografi în documentarea făcută pe teren, timp de două săptămâni, în anul 2025.

La întoarcerea din aceste ținuturi de Sud ale Poloniei, dorința fotografilor orădeni a fost alcătuirea unui album fotografic despre goralii păstrători ai habitatului pastoral şi a unor meșteșuguri tradiționale similare cu cele din arealul rural românesc. Prin acest album, ei au intuit nevoia de cunoaştere a comunităţii goralilor polonezi şi a asemănării dintre aceştia şi muntenii români, principala ocupaţie a acestora fiind oieritul, transhumanţa, prelucrarea laptelui, a blănii-lânei, a pieilor, dar şi alte meşteşuguri conexe vieţii rurale din zonele montane. Coordonatorul proiectelor asociației, istoricul Constantin Liviu Demeter, afirmă că: „Prin partenerii noștri tradiționali de la București, am colaborat în trecut pentru a fotografia istroromânii trăitori în Peninsula Istria (Croația), comunitățile de Valahi din Moravia (Cehia), anul trecut, pe urmele Goralilor din Sudul Poloniei, iar în vara acestui an, tot printr-o finanțare a DRP, vom întreprinde o „documentare fotografică” în satele de Gorali din Munții Slovaciei.”

Imaginile selectate și adunate în paginile albumului devin fotografii documentare, deoarece fiecare fotografie este însoțită de un text descriptiv privind localitatea și subiectul, ceea cei va conferi un rezultat durabil acestuia.

În cadrul acestui proiect, vor fi tipărite 200 de albume tipărite pe hârtie lucioasă, apărut la Editura Universității din Oradea, redactor Roxana Ivașca, referenți științifici: lect. univ. dr. Ioan Ciorba și lect. univ. dr. Radu Românașu, cadre didactice la Universitatea din Oradea. O parte dintre albumele fotografice vor fi distribuite cu titlu gratuit bibliotecilor universitare din țara noastră, muzeelor etnografice și altor instituții de științe umaniste. Totodată, câteva exemplare vor fi oferite unor cercetători polonezi și instituții din Sudul Poloniei. Dar, cea mai mare parte a albumelor vor fi distribuite la vernisajele expozițiilor noastre cu tema Goralii din Sudul Poloniei, din țară sau străinătate.

Cu siguranță, prin acest proiect publicistic / editorial - având ca scop promovarea culturii și identității românești prin text și imagine - se va naște un dialog româno-polonez și se vor putea consolida noi parteneriate în domeniul tradiție și cultură pastorală. Rezultatul prognozat este introducerea în circuitul publicistic și expozițional din România și Polonia, a unei monografii fotografice, asupra comunității de Gorali din Sudul Poloniei, descrise în limbile română și engleză, și prezentate în principiu, în următoarele categorii: peisaje, ulițe de sat, anexe gospodărești, case tradiționale, biserici de lemn, interioare de locuințe, portrete de copii, portrete de adulți, portrete de oameni în vârstă, costume populare, obiceiuri de dans, obiecte meșteșugărești etc.