Un raport de peste 500 de pagini al Curții de Conturi a zguduit anul trecut administrația fiscală românească, descriind un sistem în care executarea creanțelor statului era aplicată selectiv, iar mecanismele de control fiscal păreau incapabile – sau, potrivit unor critici, neinteresate – să oprească fraude de proporții. La un an distanță, multe dintre întrebările ridicate atunci rămân fără răspuns.

În cadrul unei emisiuni dedicate concluziilor raportului, experta contabilă Valentina Saygo a avut una dintre cele mai dure reacții publice la adresa modului în care funcționează sistemul fiscal din România. Documentul Curții de Conturi a scos la iveală o serie de disfuncționalități grave: executări silite blocate, hotărâri judecătorești nevalorificate, rambursări de TVA insuficient verificate și existența unor adevărate „huburi” de firme înregistrate la aceleași adrese.

„Mi s-a făcut greață când am citit raportul, ținând cont că sunt 527 de pagini, vă zic sincer că n-am putut trece de primele 10-15, atât de șocant a fost impactul. Noi, în profesia noastră de contabili, auzeam povești de genul acesta de groază că se scad sume din fișă, că se adaugă sume din burtă în fișă, că se parchează dosare de insolvență și de datornici, în timp ce cei care respectă legea sunt executați în prima zi de la depășirea scadenței. Nu știam lucrurile astea, dar să le vezi scrise negru pe alb și asumate de o instituție a statului este absolut revoltător. Noi ăștia care respectăm legislația, cum s-o mai respectăm?” - afirma plină de revoltă experta contabilă. Și pe bună dreptate, din moment ce o instituție a statului afirmă negru pe alb, într-un document public, că ANAF se comportă cu contribuabilii precum un șef de clan, călcând legile în picioare, noi de ce am mai respecta legile?!

În primele pagini ale raportului se arată că ANAF nu mișcă un deget pentru a recupera sumele din hotărârile judecători definitive. Justiția dă, ANAF nu ia. Nu mai puțin de 30 de miliarde de lei trebuiau recuperați de ANAF. „Aici sunt banii noștri. Furați într-un grup infracțional organizat. Mă scuzați, pentru că multă vreme i-am bănuit de prostie și de incontinență fiscală. În momentul de față avem dovada clară că sunt niște mafioți organizați într-un grup infracțional”, susținea experta contabilă într-o emisiune la Euronews.

Practic, explică experta contabil, aceste 30 de miliarde sunt în mai multe zone. O parte din neîncasarea hotărârilor penale definitive, apoi din huburi de firme fantomă fără activitate economică, primesc TVA de la stat, cer rambursări de TVA fără să desfășoare cu adevărat activitate. „Măsluiesc hârtiile. Asta fac, au măsluit bilanțul, au făcut fals în acte, au parcat dosare. Orice contribuabil privat sau expert contabil sau persoană juridică, persoană fizică, dacă ar fi făcut toate aceste lucruri, ar fi fost în pușcărie de mult”, susținea experta în emisiune.

 

Mecanismul complicității

„Se știe clar că am mai văzut și noi documentare, s-a scris întotdeauna despre lucrurile astea. Mecanismul este cu complicitatea politică. Adică toți cei care acum se joacă de Alba Neagra din nou cu noi și vor să impună din nou taxe de solidaritate, păi am furat împreună, am împărțit banii împreună ca să fim solidari la ce? Cum adică să punem din nou taxe când știm foarte bine unde sunt banii noștri și mulțumim Curții de Conturi că ne spune negru pe alb cu această ocazie și ne dovedește că s-a furat sistematic”, susține răspicat experta.

„Sunt firme fantomă cu sprijin politic la care nu s-a aplicat legislația existentă în cunoștință de cauză. Pentru că vă dau un exemplu. Pe 27 mai (anul 2025-n.r.) eu, ca persoană fizică, să ne înțelegem, am primit o notificare de executare a unui furnizor de al meu, care nu era o creanță exigibilă, cu mult înainte, cu mult înainte să fie notificat furnizorul datornic. Adică sunt niște abuzuri, niște excese. (...) Deci cine își plătește datoriile la stat este hărțuit, cine își plătește datoriile la stat este executat. Ai întârziat o zi de plată, ești executat. Sunt mai agresivi decât cămătarii. Da. Și mai scumpi decât cămătarii, să ne înțelegem. Dar în cazul clientelei politice, aceste dosare sunt parcate. Cum e posibil, încă o dată mă repet, ca un contribuabil de bună credință să fie executat în ziua 1 de la scadență, iar aceste huburi de firme datornice să fie ignorate cu bună știință ani de zile. Asta nu este subminarea economiei?”

 

O singură adresă: 2.398 firme și 6.061 PFA-uri

Una dintre cele mai șocante concluzii ale raportului a fost identificarea a peste 47.000 de firme înregistrate la aproximativ 2.400 de adrese. Potrivit Curții de Conturi, aceste concentrări ridică semne de întrebare serioase privind realitatea activității economice desfășurate de respectivele societăți. Suma totală datorată de aceste firme fantomă: 30 de miliarde de lei (aproximativ 6 miliarde de euro!).

În Sectorul 1 din București, la o singură adresă din Bulevardul Bucureștii Noi, funcționau în acte 2.398 de firme și 6.061 de PFA-uri. Nu au sesizat cei de la ANAF nimic suspect?!

În același timp, auditorii au semnalat probleme majore în procesul de rambursare a TVA. În unele cazuri, rambursările ar fi fost întârziate nejustificat, iar în altele controalele prealabile nu ar fi fost suficient de riguroase pentru a verifica dacă sumele solicitate erau într-adevăr datorate.

Pentru mediul de afaceri, aceste constatări au alimentat percepția existenței unui dublu standard: contribuabilii obișnuiți sunt sancționați rapid pentru întârzieri minore, în timp ce anumite rețele de firme acumulează datorii și continuă să funcționeze ani la rând fără intervenții decisive.

 

 

Criza de încredere

Unul dintre cele mai dure reproșuri formulate în spațiul public după apariția raportului a vizat modul în care ANAF utilizează informațiile pe care deja le colectează.

În ultimii ani, companiile au fost obligate să transmită volume tot mai mari de date prin sisteme precum SAF-T, e-Factura și e-Transport. Cu toate acestea, criticii instituției susțin că analiza și valorificarea acestor informații rămân mult sub potențial.

„Statul stă pe un munte de date și nu îl folosește”, a fost una dintre concluziile formulate în dezbatere. „Datele sunt ignorate cu bună știință și se suprapun din ce în ce mai multe lucruri, din ce în ce mai multe date. Sunt ignorate cu bună știință ca să-și protejeze clientela la poliție”.

„Cum pot eu să-mi desfășor activitatea profesională după ce citesc un raport al Curții de Conturi că ANAF își măsluiește datele și cum îi pot convinge pe clienții mei să își plătească și să-și declare corect taxele? Reacția firească a multor contribuabili, a multor buni platnici este să găsească lehamită și dezgust”, arată experta, care mai explică faptul că mulți contribuabili buni platnici se vor îndrepta către economia subterană, vor eluda plata taxelor. Asta primesc, asta dă statului. Prin urmare, mai multe taxe înseamnă de fapt mai multe mai multă evaziune fiscală. De ce să plătească cei onești mai multe taxe în timp ce clientela fură mână în mână cu statul?

Experții avertizează că atunci când cetățenii percep că legea este aplicată selectiv, disponibilitatea de a respecta voluntar obligațiile fiscale scade. Iar acest fenomen poate avea efecte mai grave decât pierderile directe generate de evaziune.

Un alt punct sensibil al raportului a fost reprezentat de recuperarea prejudiciilor stabilite prin decizii definitive ale instanțelor. Curtea de Conturi a remarcat existența unor întârzieri și blocaje în punerea în executare a unor creanțe importante ale statului. În contextul deficitului bugetar și al presiunilor constante pentru majorarea veniturilor fiscale, această problemă a devenit una dintre cele mai controversate teme ale dezbaterii publice.

Criticii susțin că statul preferă adesea să compenseze lipsa colectării prin introducerea de noi taxe sau prin majorarea celor existente, în loc să recupereze eficient sumele deja stabilite prin hotărâri judecătorești.

 

Ce s-a schimbat după un an?

La un an de la publicarea raportului - denumit oficial „Raportul de audit de conformitate privind Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)”, publicat oficial de Curtea de Conturi a României în iunie 2025 - întrebarea esențială rămâne aceeași: au fost remediate problemele identificate?

Răspunsul este încă neclar. În timp ce autoritățile au continuat procesul de digitalizare și au anunțat măsuri pentru îmbunătățirea colectării, percepția unei părți importante a contribuabililor este că marile vulnerabilități semnalate de Curtea de Conturi nu au fost încă eliminate.

Raportul a reprezentat un semnal de alarmă rar întâlnit prin severitatea concluziilor sale. Iar mesajul transmis atunci rămâne actual: înainte de a cere contribuabililor mai mulți bani, statul trebuie să demonstreze că este capabil să îi colecteze corect pe cei care îi are deja de recuperat.

Pe lângă problemele existente și semnalate în Raport, anul acesta mediul de afaceri are de suportat și valul de probleme generate de criza energetică generată de blocarea Strâmtorii Ormuz și instabilitatea politică. Suprataxarea firmelor, a forței de muncă creează probleme uriașe angajatorilor, deci nu este de mirare că se vor închide afaceri, iar angajați și întreprinzători se vor îndrepta către alte țări mai prietenoase.