Gavril Ile este administratorul Societăţii comerciale ?Beton Construct - SRL" din Aleşd, adică al unui complex de utilaje cuprinse sub denumirea de Staţie de Agregate şi Betoane. În judeţ mai sunt încă vreo şapte staţii similare, însă ?balastiera? lui Gavril Ile are şansa să facă rapizi paşi înainte datorită procesului intens de modernizare la care este supusă. Pe malul drept al Crişului Repede, la capătul dinspre Oradea al oraşului Aleşd, cam peste râu de ?locul târgului?, două înalte silozuri, vopsite în galben, dau de veste că acolo se lucrează cu piatră, că se fac betoane. Trei sunt culorile predominante ale hectarului, cât măsoară suprafaţa construită a societăţii lui Gavril Ile: în galben sunt vopsite silozurile, în albastru - celelalte instalaţii, iar în bordo - autobasculantele, adică mijloacele de transport. De transportat piatră, desigur, pentru că într-o balastieră obiectul muncii este piatra, care aici se numeşte agregat. Însă această denumire o primeşte doar după o serie de ciuruiri şi concasări. Pentru că, iniţial, această piatră sau ?pietrişul de râu? poartă numele de balastru, care este o amestecătură de piatră de diferite dimensiuni, amestecat cu pământ şi tot felul de impurităţi. Spălat şi ciuruit, balastrul devine pietriş şi nisip, fiind pregătit ca în amestec cu cimentul - în staţia de betoane - să devină betonul utilizat în construcţii. Cam prin acestă zonă a procesului de producţie intervine modernizarea lui Ile. Pentru că prin procesul de sortare nu rezultă doar nisip şi pietriş bune de amestecat cu ciment, ci cad, ca inutilizabile, mari cantităţi de pietre de dimensiuni prea mari pentru a putea fi folosite în betoane. Din acest motiv, din totodeauna, staţiile de agregate şi betone au avut în dotare aşa numitele concasoare. Utilajul este un masiv bloc de oţel, care are în interiorul său nişte fălci extrem de dure şi puternice, de asemenea, din oţel. De fapt, concasorul, în esenţa lui , este o râşniţă. Care, însă, nu strunjeşte ştiuleţi şi nici nu macină cafea, ci zdrobeşte piatra, aducând-o la dimensiuni milimetrice. O balastieră dotată cu un concasor bun este în net avantaj faţă de altele, atât datorită valorificării integrale a materiei prime, cât şi datorită productivităţii pe care o imprimă şi o asigură întregii activităţi. Din acest motiv, scopul declarat şi atins în cele din urmă al lui Gavril Ile a fost cumpărarea unui concasor. Şi nu oricare. - Este un produs al vestitei firme suedeze SANDVIK şi face parte din ultima generaţie de concasoare. Capacitatea lui este de 60 - 80 tone pe oră. Cum am ajuns la el? Două au fost direcţiile mele de acţiune: mai întâi, documentarea şi prospectarea pieţii. Am văzut utilaje similare la lucru, în Ungaria, în Germania, şi m-am convins asupra avantajelor. Al doilea lucru - evident -, să fac rost de bani, pentru că utilajul meu, care se numeşte ?Concasor Hidrocom H 36?, costa 75.000 euro. Bani mulţi! Aşa am ajuns să apelez la Creditele Phare, pe care le-am obţinut, în sumă de 45.000 euro, pentru proiectul ?Retehnologizarea Staţiei de Agregate şi Betoane?. Acum, utilajul este la mine în curte, iar prin octombrie, producătorul va veni pentru montare şi punere în funcţiune" - ne spune Gavril Ile. O a doua latură a activităţii staţiei lui Ile este cea de preparat betoane. El poate face în ograda sa până la 24 mărci de betoane, acestea fiind cuprinse între clasele 2,8/3,5, până la 28/35, clasa unui beton fiind dată de cantitatea de ciment. Cu cât dozajul este mai mare, cu atât clasa este mai ridicată. Gavril Ile are o viziune foarte clară asupra viitorului staţiilor de agregate şi betoane, dată fiind complexa dezvoltare economică a zonei şi a ţării. Din acest motiv a gândit la retehnologizarea staţiei sale, văzând în concasor utilajul care scoate bani din piatră seacă. Iar el nu este omul care să stea pe margine. Om de acţiune, şantierist cu vechi state de plată, crescut la şcoala marilor ingineri constructori bihoreni - pe care-i numeşte, fără ezitare: Cărmăzan şi Gligor - el este deopotrivă omul unor principii morale de la care nu face rabat. În relaţiile de afaceri, calităţile sau defectele partenerului repercutează altfel decât în viaţa cotidiană - cu forţă şi cu efect înzecit. Cel care nu este corect şi cinstit în afaceri, dacă? duce cu vorba şi nu-şi plăteşte la timp datoriile, dacă nu se achită la timp de obligaţia promisă, va aduce necaz şi pagube înzecite celui cu care se află în relaţie de afaceri. Dar, la rândul lui, mai curând sau mai târziu, va simţi şi el aceleaşi efecte. Strict legat de specificul locului de muncă, de profilul societăţii sale, Gavril Ile şi-a ierarhizat principiile, investindu-le cu expresie şi forţă practică: calitate, cantitate, punctualitate, aceasta fie că e vorba de persoana sa, fie de activitatea firmei sale. Oamenii de afaceri care doresc să ne prezinte şi să-şi prezinte reuşitele în activitate - în cadrul rubricii "Afaceri de succes" - sunt rugaţi să se adreseze ziarului "Crişana" - Biroului Social-Economic.