Două sunt zilele cu cea mai mare încărcătură emoţională şi cu profunde semnificaţii pentru evoluţia ulterioară a Beiuşului: 19 aprilie 1919 - Ziua în care urbea de pe Crişul Negru a fost curăţată de bandele asasinilor secui, formate din rămăşiţe ale fostei armate maghiare şi din adepţi ai revoluţiei bolşevice, şi 22 septembrie 1944 - Ziua Eliberării, pentru a doua oară, a oraşului de sub jugul străin, de astă dată, horthysto-hitlerist. Iată de ce miercuri, 22 septembrie, Beiuşul a sărbătorit aşa cum se cuvine eroismul înaintaşilor, care, în urmă cu şase decenii, au redat certitudinea vieţuirii româneşti şi aici, pe malurile Crişului Negru, la poale de Apuseni! Festivităţile au început în jurul orei 11, pe platoul din faţa Monumentului Vânătorului de Munte, ştiut fiind faptul că la Beiuş şi-a avut garnizoana din timp de pace celebra Divizie III Munte, cea care, sub comanda bravului general Leonard Mociulschi, după actele de vitejie de pe Frontul de Răsărit, în marşul său spre Praga, a eliberat, la 22 septembrie, Beiuşul. După slujba de pomenire, oficiată de protopopii ortodox Ioan Nat Balint şi greco-catolic Ioan Mada, a luat cuvântul primarul Nicu-Silviu Odobasianu, care a subliniat bravura de care au dat dovadă ostaşii români de acum 60 de ani, arătând că "În septembrie 1944 şi-au dat viaţa pentru izgonirea vrăjmaşului din Beiuş şi Ţara Beiuşului 174 de eroi, dintre care 118 au fost identificaţi, iar 56 au rămas, aşa cum scrie pe piatra de la căpătâiul fiecăruia, ?erou necunoscut?, precum şi 35 de ostaşi sovietici căzuţi la datorie. Vorbind despre sacrificiul de sine al civililor, Silviu Odobasianu i-a pomenit pe Ioan Chindea şi Gheorghe Pop, cei doi beiuşeni care au sabotat, prin tăierea firelor de alimentare a explozibilului, aruncarea în aer, de către horthyştii care fugeau din oraş, a podului de lângă liceul vulcanian. A urmat ceremonia depunerii de coroane şi flori, cel mai sensibil omagiu floral fiind acela adus de elevii şcolilor beiuşene. În finalul festivităţii de la Monumentul Vânătorului de Munte, ansamblul folcloric al Clubului Copiilor şi Elevilor, coordonat de renumita solistă Irina Mihoc-Vutan, a oferit un reuşit spectacol, cântecele patriotice şi dansurile populare înveselind numeroasa asistenţă. Cu acest prilej, într-o ambianţă animată de evoluţiile scenice reuşite ale unor grupuri vocale şi de dans de la Clubul Copiilor şi Elevilor, au fost lansate numerele 16 şi 17 din colecţia "Biblioteca Beiuşului", serie nouă. Despre placheta intitulată "Academicienii" a vorbit profesorul Ulpiu-Traian Bodea, acesta evidenţiind rolul benefic, definitoriu, pe care Beiuşul l-a jucat în formarea profesională şi morală a celor 12 savanţi, foşti vulcanişti. Cât priveşte volumul "Bătălia Beiuşului la 60 de ani", publicat de general (r) prof. univ. dr. Gheorghe Tudor-Bihoreanu, lt. col (r) Simion Suciu, şeful Cercului Militar, a precizat că "tot ce scrie în această carte s-a întâmplat şi a fost adevărat, în cartea asta sunt cuprinşi eroii care au căzut pentru eliberarea Ţării Beiuşului şi cărora le albesc osemintele în cimitirul din Deal!" Momentele cele mai emoţionante au fost ale amintirilor depănate de consilierul municipal Gheorghe Pop, fiul celui care a salvat de la aruncarea în aer podul peste Valea Nimăieştilor, şi de dl lt. col. (r) Vasile Flore, copil de 14 ani în urmă cu şase decenii, atunci când vremelnicii ocupanţi fugeau pentru totdeauna din faţa vitejilor noştri!