* Localnicii rămân pe "baricade" până când sumele încasate de Primărie vor intra în "sacul" Asociaţiei Protestul declanşat zilele trecute de localnicii din satul Subpiatră este departe de a se încheia, aceştia fiind decişi să-l continue, zi şi noapte, până când vocile lor se vor face auzite de către autorităţile judeţului şi, prin urmare, le vor fi rezolvate doleanţele. Aşa cum promiteam în numărul de ieri al cotidianului nostru, ne-am deplasat la faţa locului pentru a sta de vorbă cu fiecare parte implicată, în încercarea de a ne da seama de partea cui e dreptatea. A sătenilor? A Primăriei Ţeţchea? Se pare, însă, că ea e undeva la mijloc... "MORAL, ÎI ÎNŢELEG ŞI LE DAU DREPTATE..." Înainte de colectivizare, păşunea fostului composesorat urbarial din satul Subpiatră se întindea pe o suprafaţă de 305 ha. Ulterior, la reconstituirea ce s-a făcut în baza Legii 1/2000, comisia locală a constatat că nu întreaga porţiune poate fi dovedită cu documente justificative, drept urmare a propus comisiei judeţene, spre validare, 205 ha. Care comisie a considerat că nici măcar această suprafaţă nu poate fi dovedită cu acte în regulă, drept urmare a validat 147 ha, fapt care a creat o serie de nemulţumiri în rândul sătenilor din satul Subpiatră, totul culminând în anul 2001, când... "În baza unei hotărîri de Guvern prin intermediul căreia se aproba, în favoarea ?Lafarge Romcim?, actualul Holcim, licenţa de concesiune a activităţii miniere de exploatare în localităţile Hotar şi Aleşd-Subpiatră, Consiliul Local Ţeţchea a încheiat un contract de concesiune cu Combinatul, în privinţa a 96 de ha. Respectiva suprafaţă a fost trecută, conform Legii 213/1998, în domeniul public al statului", ne-a declarat primarul comunei Ţeţchea, Bujor Chirilă. La acea vreme, actul emis de legislativul local a fost contestat de localnicii satului Subpiatră şi respins în toate fazele de judecată. Şi cum suma pe care administraţia publică locală o încasează, anual, cu titlu de redevenţă nu este deloc neglijabilă (1,5 miliarde lei), cei ale căror terenuri sunt ocupate de exploataţia de carieră consideră că aceşti bani li s-ar cuveni în întregime... "Din punct de vedere moral, îi înţeleg şi le dau dreptate, însă, legal, lucrurile nu stau chiar aşa. Din moment ce terenurile nu le-au putut fi restituite în natură nu pot avea pretenţia că sunt proprietari. O parte dintre ei, care au depus cereri în baza Legii 1/2000, au fost incluşi în anexa 39 a acestui act normativ şi vor fi despăgubiţi. Această problemă, însă, nu poate fi rezolvată pe plan local, ci la nivel naţional, Statul Român având obligaţia să le acorde despăgubiri", a continuat Bujor Chirilă. UN CONFLICT CE MOCNEŞTE DE MAI MULŢI ANI În disperare de cauză, după ce s-au adresat mai multor instanţe de judecată şi chiar preşedintelui României, fără sorţi de izbândă însă, localnicii satului Subpiatră au considerat că ultima şansă, în încercarea de a obţine măcar unele foloase materiale în locul terenurilor pierdute, ar fi această formă de protest. Astfel, de două zile, aproximativ 75 de persoane au blocat drumul spre cariera de piatră, nepermiţând accesul în zonă, fapt care atrage, implicit, blocarea activităţii societăţii. "Conform cărţii funciare 207, suntem proprietari pe 302 hectare, în acest sens, fiind depuse 574 de cereri, la care au fost anexate acte doveditoare, şi nu cum se spune că nu ne-am putut justifica dreptul de proprietate. Noi deţinem tabelul original, din 1922, cu toţi proprietarii şi cota lor parte. Considerăm că Hotărîrea Consiliului Local, prin care s-a trecut în domeniul public o parte din teren, este ilegală şi de aceea am atacat-o la instanţa de contencios administrativ. Cum a fost posibil ca, înaintea apariţiei modificărilor la Legea 1/2000, conform cărora s-a interzis retrocedarea unor astfel de terenuri, să fie luată o astfel de hotărîre?! Noi am aflat de acest lucru abia după un an, deoarece totul s-a făcut în mare taină", ne spun protestatarii. Aşadar, considerându-se adevăraţii proprietari ai suprafeţei respective, fie şi neîmproprietăriţi, localnicii cer rezilierea actualului contract de concesiune şi să fie încheiat un altul, de această dată cu Asociaţia de Pădurărit şi Păşunat "Avram Iancu", constituită la nivelul satului. Ceea ce ar face ca redevenţa achitată de societate să intre în contul respectivei asociaţii, cu alte cuvinte a membrilor acesteia... Aşa cum menţionam mai sus, situaţia a fost semnalată chiar şi Preşedintelui României, Ion Iliescu, prin intermediul unui memoriu. Răspunsul i-a îndrumat, însă, să se adreseze Prefecturii Bihor. "Ori de câte ori mergem la prefect, acesta nu vrea să stea de vorbă cu noi. Nici măcar un răspuns scris nu ni s-a oferit ca urmare a recomandării preşedintelui României", spune Crăciun Ştef. HOLCIM - ÎNTRE CIOCAN ŞI NICOVALĂ Aflându-se undeva la mijloc, între răfuiala dintre localnici şi administraţia publică locală, ba chiar judeţeană, societatea suportă consecinţele, având de suferit unele prejudicii datorită blocării accesului către cariera de calcar. "Considerăm că această situaţie nu vizează societatea Holcim întrucât deţinem un contract de concesiune pentru exploatarea carierei din Subpiatră şi o licenţă de exploatare valide, în baza cărora ne achităm integral şi la timp obligaţiile financiare care derivă din acestea. În momentul în care vor exista alte documente legale care să ne oblige să plătim obligaţiile financiare legate de exploatarea carierei către o altă parte, vom proceda în consecinţă. Holcim este recunoscut ca un partener de încredere care îşi respectă promisiunile şi căruia îi pasă de comunităţile unde îşi desfăşoară activitatea. Prezenţa Holcim este una binecunoscută şi constantă în sprijinirea evenimentelor locale. Sperăm ca această situaţie să fie rezolvată cât mai curând întrucât blocările repetate ale accesului către cariera Subpiatră ne prejudiciază derularea în condiţii normale a activităţilor curente. Holcim a achiziţionat fabrica de ciment din Aleşd în iulie 2000. De atunci şi până în prezent s-au făcut investiţii de aproximativ 32 de milioane de euro, iar pentru acest an o altă sumă de 34 milioane euro este estimată a fi investită pentru finalizarea lucrării şi punerii în funcţiune a cuptorului de 3000 t clincher/zi, Aleşd II. La finele acestui an, Holcim (România) - punctul de lucru Ciment Aleşd va deveni cea mai modernă fabrică de ciment din România", se arată într-un comunicat de presă întocmit de conducerea societăţii. ÎN LOC DE EPILOG... Protestarii aşteaptă ca autorităţile locale şi, mai ales, judeţene să vină la faţa locului pentru a afla care le sunt doleanţele. Revoltaţi că banii achitaţi de Holcim nu ajung la ei, localnicii sunt decişi să rămână pe poziţie până la găsirea unei soluţii. "Nu plecăm de aici, până nu se rezolvă situaţia", spuneau sătenii. Asta, în ciuda faptului că administraţia publică locală le-a atras atenţia, printr-o adresă, că încalcă prevederile legale, "asumându-şi răspunderea în raport de natura faptelor, de gravitatea şi urmările acestora".