La finalul săptămânii trecute, Universitatea din Oradea, în parteneriat cu Universitatea din Szeged, Ungaria, a fost gazda celei de-a doua ediții a conferinței internaționale „Mass-media și istoria recentă. Mecanisme de construcție simbolică a realității”.

 

Manifestarea a reunit o serie de jurnaliști, istorici, cercetători și muzeografi din țară, dar și din Republica Moldova și Ungaria, cu toții încercând să justifice, prin cercetările lor științifice, rolul istoric al presei în post-comunism.

La deschiderea oficială a conferinței, care a avut loc vineri, 13 octombrie, la Hotel Continental, au fost prezenți Excelența Sa consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni, rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, preşedintele Senatului UO, Sorin Curilă, decanul – Ioan Horga şi profesorul de jurnalism de la Universitatea din Bucureşti – Marian Petcu.

„Universitatea va susține tot ce înseamnă manifestări științifice. Alăturarea brandurilor de presă bihoreană celor de dincolo de granițe ridică valoarea acestor manifestări. Jurnalismul este un izvor de istorie şi noi avem nevoie ca istoria să fie redată corect”, a precizat rectorul Bungău, în deschiderea evenimentului. Consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni a precizat că și în Ungaria există o comunitate istorică importantă pentru statul român. „Tocmai de aceea am deturnat de la Szeged la Micherechi partea a doua a lucrărilor conferinței, aici aflându-se o comunitate românească valoroasă, unde  se vorbește românește la magazin, la biserică și pe stradă. Este singura Primărie românească”, a adăugat  Florin Vasiloni. Pe de altă parte, Sorin Curilă a lăudat această inițiativă a profesorului Ioan Laza de a continua seria conferințelor pe tema mass-media. „Mass-media este şi a fost seismograful evoluţiei societăţii. Presa este un izvor istoric care merită luat în seamă”, a declarat Sorin Curilă.

După discursurile oficialilor, s-a trecut la dezbaterile în plen, una dintre cele mai elocvente comunicări fiind cea a prof. univ. dr. Marian Petcu. Acesta a pus în discuție dacă presa este sau nu un izvor de istorie. Concluzionând că, atât timp cât jurnaliștii și articolele lor sunt citați în lucrările științifice de doctorat sau în alte lucrări științifice, nu se poate ignora rolul major al mass-media în scrierea istoriei recente. Marian Petcu a realizat o scurtă incursiune în trecutul și evoluția post comunistă a mass-media din România. „În perioada comunistă avem 500 de publicații, în a doua parte a anului 1991, înregistrăm 1.500 de titluri, iar peste un deceniu, 5.000 de titluri. Cum stăm azi? Avem 3.108 titluri active, din care peste 50% sunt în București”, remarcă Marian Petcu. Totodată acesta a mai remarcat că din 18 facultăți de jurnalism, doar patru, cele de la București, Cluj-Napoca, Oradea și Galați, organizează conferințe pe probleme de mass-media. Marian Petcu a mai atras atenția că sunt periodice care scot și sub 400 de exemplare pe tiraj, completând că, în perioada comunistă, acest număr erau pierderile până se regla rotativa la tipografie.

Tot în cadrul comunicărilor în plen, a fost prezentat volumul „Mass-media în post-comunism: moştenire, evoluţie, tendinţe”, coordonat de profesorii Ioan Laza și Florin Ardelean, respectiv volumul „Migranţi şi refugiaţi de-a lungul Europei”, prezentat de lector univ. dr. Irina Mihaela Pop.

Două dintre cercetările prezentate au reușit să stârnească o vie emoție jurnaliștilor și istoricilor prezenți, prin tematicile abordate. Astfel, Carmen Ionescu, managerul Agenției de presă RADOR a Radio România, a prezentat rolul Rador în realizarea unui proiect de istorie orală cu foști deținuți politici. Cele 200 de interviuri realizate în peste opt ani de muncă asiduă reprezintă un izvor de adevăr, mărturiile culese fiind, în multe cazuri, ultimele oferite de acești vajnici luptători ai rezistenței anti-comuniste din munți și nu numai.

O altă prezentare, cea a prof. univ. dr. Brândușa Armanca, a abordat tema „frontieriștilor”, o temă puțin cercetată și unde accesul la informații este limitat. Pe aceeași temă, a recuperării memoriei carcerale, a fost și comunicarea dr. Cristina Liana Pușcaș, muzeograf la Muzeul Cetății și Orașului Oradea, intitulată „În căutarea omului pierdut. 100 de memorii”, în care cercetătorul a relevat rolul jucat de Revista „Memoria”, ajunsă la numărul 100, în recuperarea amintirilor pline de adevăr și durere a foștilor deținuți politici schinjuiți, umiliți, înfometați și dezumanizați în închisorile Gulagului Românesc. „Revista Memoria este o izbândă neașteptată în acest ocean al amneziei generalizate, o victorie a neuitării împotriva durerii și a unei rușini naționale, care a fost Gulagul românesc. 14.400 de pagini, 100 de numere, 27 de ani, în care regăsim amintirile încătuşate în cei 45 de ani de prigoană comunistă. Este o platformă în care cei care jumătate de secol au fost reduşi la tăcere au decis că nu mai pot să „tacă”, în scoarţa acestei reviste a „gândirii arestate”, simţindu-se, după aproape jumătate de secol, eliberaţi să mărturisească bătăile, torturile, înjosirile, ororile, traumele, schinjuirile, umilinţele, la care au fost supuşi în temniţele comuniste”, a spus Cristina Liana Pușcaș, fost reporter al Crișanei.

Manifestarea a fost organizată de către Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității Oradea, în colaborare cu Societatea  de Științe Istorice din România, Universitatea din Szeged, Ungaria, Facultatea de Pedagogie „Iuhasz Gyula”, Institutul pentru Minorități, Catedra de Limbă și Literatură Română, în parteneriat cu Consulatul General al României de la Gyula, Ungaria; Asociația Română de Istorie a Presei, Filiala Crișana; Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria; Direcția Județeană pentru Cultură Bihor; Muzeul Țării Crișurilor, Oradea și Centrul de Studii pe probleme ale Identității și Migrației, Universitatea din Oradea.