Guvernul va aproba săptămâna viitoare, în şedinţa de miercuri, mici modificări la Codul de procedură penală. Acestea vor clarifica şi problema interceptărilor, pe baza unei centralizări care va fi prezentată pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta, care a adăugat că este "o prostie" să spui că noul Cod protejează infractorii. El a precizat însă că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale "faţă de fapte şi nu faţă de persoane". Ponta a precizat totodată că, la începutul săptămânii viitoare, în Parlament va fi aprobată o lege de abrogare a articolului 278 din noul Cod penal care poate îngrădi libertatea şi activitatea mass-media. Premierul a arătat că, ca orice legi complexe, pot apărea în practică interpretări diferite şi inadvertenţe, iar ministrul Justiţiei a discutat în acest sens cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în măsura în care aceste inadvertenţe pot afecta în vreun fel sau altul activitatea instanţelor sau a parchetelor, vor fi operate "mici ajustări". "La problema interceptărilor, lucrurile stau în felul următor: mandatele de ascultare pe siguranţă naţională nu s-au modificat în niciun fel, Legea 51/1991 le prevede în continuare. În al doilea rând, în baza codurilor actuale, care intră în vigoare mâine (azi-n.r.), există şi s-a introdus acea prevedere de a se face interceptările după ce se începe urmărirea penală, adică exact cum a dispus Curtea Constituţională printr-o decizie din 2009. În măsura în care există o propunere pe care eu o consider de natură să rezolve interpretarea diferită, ca să se poată începe urmărirea penală faţă de fapte şi nu faţă de persoane, atunci toate lucrurile se rezolvă (...) Este o interpretare pe care unii specialişti spun că se pot face în continuare interceptări, alţii spun că nu şi atunci, prin textul pe care l-a propus CSM, cred că nu va mai exista nicio diferenţă de interpretare", a spus Ponta. În opinia premierului, noile coduri sunt europene, moderne, mult mai bune decât cele ale lui Ceauşescu din 1968. Totuşi, rămâne inexplicabilă lipsa de reacţie a parlamentarilor şi Guvernelor în ultimii cinci ani de când "noile" Coduri au fost elaborate, pentru a îndrepta eroirle sau omisiunile din acestea.

Doi jurişti, trei păreri

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a precizat însă că va prezenta un pachet de acte normative, dintre care unele vor fi promovate ca proiect de lege, iar altele ca ordonanţe de urgenţă, decizia aparţinând Guvernului. Şi premierul Victor Ponta a arătat că aceste ajustări nu vor fi aprobate "neapărat" prin ordonanţă de urgenţă. "Depinde de ceea ce vor constata parchetele, instanţele. Dacă într-adevăr a fost doar o interpretare diferită şi, practic, au absolut toate instrumentele, ca şi până acum, nu e nevoie, se face proiect de lege. Dacă apar probleme în practică, putem să dăm şi ordonanţă de urgenţă pentru procedură, că pentru Codul penal ar fi neconstituţional. Un Cod penal nu poate fi schimbat prin ordonanţă de urgenţă, pentru că după aceea merge în Parlament şi ce faci dacă Parlamentul decide altfel ?", a afirmat Ponta. Solicitat să comenteze declaraţia preşedintelui Curţii Constituţionale, conform căruia nu exisă o problemă în a emite o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea inclusiv a Codului penal, Ponta a răspuns că, din câte ştie, o astfel de decizie aparţine tuturor judecătorilor Curţii, nu doar preşedintelui. "Toată lumea poate să aibă păreri, noi vorbim de instituţii aici şi, din câte ştiu, dacă este sesizată, Curtea Constituţională se pronunţă. De altfel, Curtea Constituţională, sesizată legal, a decis în 2009 - cred că tot domnul Zegrean era şi atunci - că nu se pot face interceptări în afara urmăririi penale", a adăugat Ponta. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat vineri, că nu există nicio problemă cu privire la emiterea unei ordonanţe de urgenţă în cazul unor eventuale modificări ale noilor coduri penal şi de procedură penală, care vor intra în vigoare sâmbătă.