Societatea noastră, mai ales în condiţiile actuale de pandemie, care vizează lock-down-uri prelungite şi repetate, a reuşit să se refugieze în universul ireal al reţelelor sociale.

În ultima perioadă se poartă o discuţie tot mai aprinsă cu privire la conţinutul de fake news care circulă pe aceste reţele sociale, ajungându-se inclusiv la audieri în cadrul congresului Statelor Unite ale Americii a unor lideri ai acestor reţele sociale. Având în vedere aceste preocupări, Uniunea Europeană, a adoptat una dintre cele mai avansate legislaţii privind protecţia datelor cu caracter personal, la nivel mondial, aceasta asigurând pretecţia ridicată. Cu toate acestea există în continuare o preocupare cu privire la conţinutul ştirilor care circulă pe aceste reţele de socializare, de cele mai multe ori fake news-urile fiind răspândite prin intermediul conturilor false. La nivelul legislaţiei naţionale, Codul penal, stabileşte în cadrul articolului 325 faptul că - “Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani”.

Acest text de lege a fost la baza sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru pronunţarea unei decizii privind dezlegarea unor chestiuni de drept. Prin Decizia cu numărul 4 din 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reunită în cadrul completului privind pronunţarea unor chestiuni de drept, a dispus - “Fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întrunește două dintre cerințele esențiale ale infracțiunii de fals informatic prevăzute în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept și cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut în vedere faptul că - “Crearea unui cont fără drept, uzurpând identitatea unei persoane, prin introducerea de date reale și care permit identificarea respectivei persoane, presupune o falsificare a manifestării de voință a acesteia și creează o percepție contrară realității în privința titularului respectivului cont”.

Aşadar, în prezent, persoanele care creează conturi false pe reţelele de socializare, folosind datele de identificare ale unei alte persoane, săvârşesc o infracţiune privind falsul informatic care poate să fie pedepsită cu închisoarea până la 5 ani.