Una dintre cele mai complexe relaţii sociale şi juridice generate sunt cele aferente contractului individual de muncă, pentru acest motiv legiuitorul a reglementat în detaliu contractul individual de muncă în cadrul Codului muncii (Legea 53 din 2003).

Contractul individual de muncă devine cu atât mai complex cu cât activitatea remunerată a angajatului este mai complexă, astfel este de observat faptul că în anumite activităţi desfăşurate la locul de muncă angajatul poate lua la cunoştinţă de o serie de informaţii care prezintă importanţă pentru activitatea angajatorului şi care, dacă ar fi să fie dezvăluite, ar produce prejudicii pentru acesta. Angajatul în principiu are obligaţia de se abţine de la orice fel de activitate care ar putea să producă prejudicii pentru angajator, în virtutea prevederilor Codului civil (articolul 1349 Cod civil), unde se subliniază faptul că oricare persoană are obligaţia de a se abţine de la orice fel de activitate care ar putea să aducă atingere drepturilor ori intereselor altor persoane. Cu toate acestea, părţile raportului juridic de muncă, angajatul şi angajatorul au posibilitatea de a insera în cadrul contractului individual de muncă, ori pot încheia o convenţie separată prin care să instituie obligaţia de confidenţialitate. Acest drept este reglementat de articolul 26 aliniatul 1 Codul muncii, care stabileşte faptul că „prin cauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă".

Clauza de confidenţialitate, după cum subliniază textul legal, poate produce efecte juridice atât pe perioada contractului individual de muncă, cât şi după ce efectele juridice ale acestuia au încetat. Trebuie observat faptul că angajatul are în virtutea contractului individual de muncă încheiat obligaţia de fidelitate faţă de angajator (articolul 39 aliniatul 2 litera d din Codul muncii), cât şi obligaţia de  a respecta secretul de serviciu (articolul 39 aliniatul 2 litera f Codul muncii). Obligaţiile generate de clauza de confidenţialitate nu trebuie confundate cu efectele generate de obligaţia de fidelitate ori cu efectele generate de obligaţia de a păstra secretul de serviciu, cea dintâi are o sferă de aplicare mult mai largă. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că părţile contractului individual de muncă, angajatorul şi angajatul pot să stabilească cuantumul prejudiciului suferit ca urmare a încălcării clauzei de confidenţialitate (articolul 26 aliniatul 2 Codul muncii).

Av. Florian Cristian CURPAŞ

Piaţa 1 Decembrie nr. 5, ap. 7, Oradea

e-mail av.Curpas.Florian@gmail.com

0746/042.741