Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, referitor la Centenar, că respectă faptul că românii sărbătoresc, dar pentru comunitatea maghiară momentul nu este unul de aniversare. „De la acceptare până la sărbătoare, drumul este lung”, a spus el.

 

„Trebuie să analizăm în mod realist stadiul în care a fost și unde a ajuns această țară. Ceea ce am afirmat nu a fost cu reacredință sau cu intenția de jigni pe cineva. Accept și respect faptul că prietenii noștri români sărbătoresc, dar și ei trebuie să înțeleagă și să accepte că, pentru noi, nu este un motiv de aniversare. De la acceptare până la sărbătoare, drumul este lung”, a declarat Kelemen Hunor, președintele UDMR, în cadrul dezbaterilor desfăşurate cu ocazia taberei de politică pentru tineret, organizată de UDMR și MIERT în localitatea Sub Cetate, județul Harghita.

Președintele UDMR a încercat să motiveze atitudinea sa, spunând că în a doua jumătate a anilor ‘80, nu puteau funcționa școli în limba maghiară, nu era permisă amplasarea indicatoarelor în limba maghiară, accesul la toate elementele de identitate națională.

„Noi trebuie să fim inițiatori ai dialogului cu majoritatea românească. Acest dialog, însă, trebuie să fie unul sincer. Poate că îi va deranja pe unii, dar este necesar ca noi să putem spune ceea ce credem despre ultimii 100 de ani, dar și majoritatea românească să își exprime sincer gândurile și temerile legate de dezideratele comunității maghiare. (...) În ultimii 100 de ani comunitatea maghiară s-a confruntat permanent cu tendințe care pot fi definite ca intenții de asimilare, atât în perioada dintre cele două războaie mondiale, în dictatura regală ulterioară, în regimul comunist stalinist, dar și perioada derulării programelor de industrializare ale regimului ceaușist, a avut loc un proces vădit de asimilare a minorităților naționale, de eliminare a tuturor valorilor care nu erau românești”, a adăugat președintele UDMR.

Kelemen Hunor a mai afirmat că statul modern nu a fost capabil să creeze nici măcar o infrastructură solidă, care să conecteze regiunile istorice, nu doar că nu a fost accelerată construirea infrastructurii necesare pentru o mobilitate mai rapidă, dimpotrivă, astăzi durează mai mult să ajungi dintr-un capăt al țării în altul, decât a durat acum 100 de ani.