Centrul de Recuperare Medico Psiho-Socială a Copilului Bratca găzduieşte 49 de copii cu handicap psihic sever. Este de la sine înţeles, aşadar, că ei au nevoie de administrarea unui tratament de specialitate, fapt care nu este posibil fără aportul medicilor de familie şi al cadrelor sanitare medii. Din păcate, însă, criza acută din sistemul sanitar şi-a făcut simţite repercusiunile în funcţionarea unităţilor medicale din întreaga ţară şi, implicit, a acestui centru. Din lipsa fondurilor, personalul medical ce-şi desfăşoară activitatea aici se află în situaţia de a nu primi salariile decât cu întârziere, existând chiar pericolul ca acestea să nu mai poată fi acordate deloc... Ameninţaţi că va fi ultima chenzină! Cele cinci asistente şi medicul de familie care asigură asistenţa medicală a copiilor internaţi la Bratca sunt angajaţi ai Spitalului Orăşenesc Aleşd, însă prestează serviciile medicale în respectivul centru de reabilitare a copiilor cu handicap. Şi cu toate că unitatea se află sub tutela Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului Bihor, ceea ce presupune că finanţarea ar trebui să fie asigurată de Consiliul Judeţean Bihor, salariile personalului medical sunt suportate din bugetul asigurărilor sociale de sănătate, aşadar de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Şi, aşa cum se întâmplă în cazul copiilor cu mai multe moaşe, medicul de familie şi cele cinci asistente ce-şi desfăşoară activitatea aici sunt pe cale de a nu-şi mai primi salariile. "După mai bine de o lună în care nu am primit nici un leu, ieri (n.r. - marţi) ni s-au acordat drepturile salariale. Am fost avertizaţi, însă, că este ultima dată când le primim, deoarece spitalul nu mai are fonduri pentru noi. Aşadar, după zeci de ani de muncă, vom fi trimise în şomaj, pentru simplul motiv că nimănui nu-i pasă de soarta noastră", ne spune una dintre angajate, care, din motive lesne de înţeles, a dorit să-şi păstreze anonimatul. Cazul asistentelor de la Bratca nu este similar, din păcate, în aceeaşi situaţie aflându-se şi personalul Centrului de reabilitare a copilului cu handicap de la Remeţi. Fondurile nu sunt suficiente nici pentru Aleşd Dacă în fiecare an, contractul de furnizare a serviciilor medicale încheiat între Spitalul Orăşenesc Aleşd şi Casa de Asigurări de Sănătate Bihor cuprindea şi un act adiţional în baza căruia erau acordate fonduri pentru salariile celor 11 angajaţi de la Bratca şi Remeţi, în luna iulie 2003, lucrurile s-au schimbat... "De la 1 iulie, CAS Bihor nu mai asigură salarizarea acestor angajaţi, prin act adiţional, impunându-ne ca, din fondurile pe care ni le acordă pentru serviciile prestate de secţiile Spitalului din Aleşd, să plătim şi salariile celor de la Bratca şi Remeţi. Or, în condiţiile în care valorile contractate pentru acest an sunt sub nivelul celor de anul trecut şi, în prezent, nu mai avem bani deloc pentru medicamente şi materiale sanitare, nu înţeleg cum am putea suporta şi drepturile salariale ale acestor angajaţi. Mai ales că angajaţii de la Aleşd, spre deosebire de cei de la Bratca şi Remeţi, nu primesc nici un fel de sporuri", ne-a declarat ec. Viorel Scurt, director financiar contabil al Spitalului Orăşenesc Aleşd, adăugând că, în mare parte, aceste probleme se datorează şi faptului că unitatea este finanţată în regim de spital de boli cronice, cu toate că şi-a recăpătat vechiul statut, acela de spital orăşenesc. Acelaşi sac (gol) pentru toţi Contactată telefonic, dr. Elena Moldoveanu, director Relaţii Contractuale din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Bihor, ne-a declarat că este normal ca bugetul de venituri şi cheltuieli al Spitalului din Aleşd să cuprindă toţi angajaţii, asta cu atât mai mult cu cât noile prevederi legale interzic încheierea unor acte adiţionale în privinţa acestor categorii, acest lucru fiind posibil doar pentru ambulatorii. "Vor fi nevoiţi să-şi construiască bugetul astfel încât să se încadreze în sumele contractate. Domnul director trebuie să înţeleagă faptul că sumele contractate prin act adiţional sunt altele decât cele pentru angajaţii spitalului şi nu sunt, de fapt nu au cum să fie mai mici decât anul trecut", a afirmat dr. Moldoveanu. Aşadar, un lucru e limpede. Directorului de la Aleşd nu-i rămâne de făcut decât să împartă banii pe care îi are la toţi angajaţii din structura spitalului. Indiferent că sunt mulţi sau puţini. În caz contrar, salariaţilor de la Bratca şi Remeţi nu le rămâne decât să presteze munca voluntar sau să lase totul baltă şi să plece. În aceste condiţii, ne întrebăm ce se va întâmpla cu acei copii, care, fără un tratament adecvat, recurg la gesturi dintre cele mai violente: sparg tot ce întâlnesc în jurul lor, se automutilează şi aşa mai departe. Aşadar, factorii responsabili de astfel de centre, începând de la Consiliul Judeţean şi până la Casa de Asigurări de Sănătate au o serioasă temă de meditaţie...