Când moartea e chemată înainte de vreme... Un subiect macabru şi de multe ori tabu - sinuciderea. Privim în jurul nostru şi ne vine greu să credem că au plecat din viaţă pentru că aşa au decis ei. Nu Dumnezeu! Sunt persoane care, într-un final, şi-au arogat un drept divin: acela de a trasa hotarul dintre viaţă şi moarte, un drept pe care nici o tablă de legi umană nu l-a consacrat vreodată... În marea lor majoritate, sunt oameni singuri. S-au săturat de o viaţă care nu se ridică la înălţimea aşteptărilor lor. Sau, cine ştie, ei nu s-au ridicat la aşteptările vieţii?! Alcool, depresie şi, mai nou, sărăcie. Sunt cuvinte care se pronunţă adesea în legătură cu "sinucigaş". Sunt corelate, condiţionate, trăiesc unul prin altul. La fel ca acţiunea de sinucidere, petrecută pe fundalul unei depresii negre sau pe cel al situaţiei în care se poate vorbi de concentraţie de sânge în alcoolul care a luat locul primului în venele persoanei... Datele vorbesc... Potrivit unor studii recente, alcoolismul reprezintă cea de-a doua cauză generatoare de tulburări psihice la cei care mor prin suicid, după depresie. La riscul cel mai mare sunt expuşi bărbaţii bătrâni cu un istoric legat de consumul de alcool, o afecţiune depresivă şi tentative anterioare de suicid. Este de asemenea crescut în cazul celor cărora băutura le-a provocat complicaţii somatice, probleme maritale, dificultăţi în muncă sau arestări pentru infracţiuni sub influenţa alcoolului. Consumatorii de droguri prezintă, de asemenea, un risc suicidar crescut. O altă categorie cu risc de suicid este reprezentată de persoanele cu tulburări de personalitate. S-a observat că acest grup tinde să fie mai tânăr, să provină din familii dezmembrate şi să trăiască într-un mediu în care violenţa şi abuzul de alcool sau droguri sunt frecvente. La bătrâni, în schimb, suicidul este asociat cu afecţiunea somatică cronică dureroasă. De asemenea, riscul suicidului la epileptici este de circa patru ori mai mare decât în cazurile obişnuite, fiind crescut şi la pacienţii dializaţi şi la cei cu boli ale sistemului nervos sau cancer. 50% din persoanele care se sinucid o fac prin spânzurare, 31% prin aruncare de la înălţime, cele mai reduse procente fiind înregistrate la intoxicaţii şi la folosirea armelor de foc. Vârsta cu cel mai mare potenţial suicidogen continuă să fie vârsta a treia. Frecvenţa de suicid este mai mare la celibatari şi văduve decât la căsătoriţi. Nu le-a fost teamă de moarte... Potrivit ultimei statistici realizată la nivelul întregii ţări, Bihorul ocupă un "merituos" loc 5 în ce priveşte suicidul. În acest an, poliţiştii bihoreni au investigat şi au clasat ca sinucideri 25 de cazuri, dintre care 11 petrecute de la începutul lui 2003. Pe zone geografice, primul loc în top îl deţine Tinca, unde, în cursul acestui an, s-au decis să-şi pună capăt vieţii trei persoane: toţi bărbaţi...Urmează Borşul, cu doi bărbaţi, respectiv câte o persoană din Ştei, Ciumeghiu, Ceica, Pietroasa, Girişu Negru şi Ianoşda. De remarcat că, în această cronică neagră, se regăseşte numele unei singure femei, fapt ce ne determină să credem că bărbaţii au o mai mare înclinaţie pentru moarte voluntară. Şi încă un aspect comun: nouă din cei 11 care s-au sinucis anul acesta au ales ca modalitate de a-şi pune capăt vieţii spânzurarea, unul autoaprinzându-se, iar celălalt înfigându-şi un cuţit în inimă.