Fenomen social cu mari implicaţii în viaţa cotidiană, sportul ocupă un loc secundar în agenda unor administraţii locale. Într-o astfel de situaţie se află şi oraşul Aleşd, care, doar în câteva luni, a rămas fără echipa de fotbal feminin, vicecampioană naţională, iar în această toamnă şi fără cea de handbal masculin, retrasă din eşalonul secund. Sprijin simbolic din partea administraţiei locale Care sunt cauzele şi cine tolerează astfel de fenomene? De la bun început, vreau să fiu bine înţeles. Intenţia mea este de a atrage atenţia celor care trebuie să se implice în reconsiderarea fenomenului sportiv cu potenţial şi tradiţie în Aleşd, pentru reaşezarea sa în rândul priorităţilor Consiliului Local şi Primăriei. Dacă anii trecuţi s-au obţinut rezultate meritorii, aceasta s-a datorat, în principal, unor oameni pasionaţi şi mai puţin administraţiei locale, care a sprijinit financiar fenomenul sportiv cu sume modeste. În mică măsură, acestea au acoperit necesarul minim pentru participarea în competiţiile naţionale, iar implicarea factorilor de conducere locali în sport prin aceste subvenţii s-a dovedit nesatisfăcătoare, dată fiind starea de fapt a sportului aleşdan şi indiferenţa de care dă dovadă Consiliul Local şi Primăria. Clubul sportiv orăşenesc, o variantă de luat în seamă Ce trebuie făcut? Reorganizarea mişcării sportive la nivel de oraş sub directa organizare şi conducere a Consiliului Local şi Primăriei, concentrarea tuturor fondurilor potenţiale ale Primăriei şi a altor sponsori, care să se cheltuiască legal şi cu chibzuinţă, sub supravegherea unor oameni competenţi ar putea fi soluţia ideală. Ideea constituirii unui club sau asociaţii sportive orăşeneşti a fost sugerată încă din anii precedenţi, dar lipsa de interes din partea conducătorilor nu a dus la finalizarea acestei idei, singura formă capabilă să reaşeze sportul aleşdan în parametrii normali. Nu este o noutate faptul că în alte oraşe şi comune chiar fenomenul sportiv cunoaşte o bună organizare şi susţinere din partea consiliilor locale, acesta beneficiind şi de pasiunea pentru sport a conducătorilor (primar, vice, consilieri) - vezi Marghita, Beiuş, Ţeţchea etc. Ar fi interesante şi benefice organizarea unor schimburi de experienţă între aceste oraşe şi poate apetitul pentru sport îi va contagia şi pe aleşdani. În curând, va fi dată în folosinţă noua sală de sport din Aleşd. În aceste condiţii, mă întreb şi vă întreb cine va fi beneficiarul acesteia, ce activităţi se vor organiza şi de către cine? Doresc ca această problemă să devină dezbatere publică, în care atât cei vizaţi, cât şi cetăţenii de rând să-şi spună părerea şi să facă propuneri pentru salvarea mişcării sportive din oraş.