Încarcerarea lui Miron Cozma şi posibilităţile ca acesta să iasă din închisoare au dat naştere la diverse interpretări ale legii penale din partea specialiştilor în drept, singura în măsură să stabilească dacă fostul lider va fi sau nu eliberat rămânând însă instanţa de judecată. Cazul Cozma a determinat pe mulţi specialişti în drept să analizeze speţa şi să-i găsească diverse finalităţi, în funcţia de interpretarea proprie a legii penale. Dacă unii dintre jurişti consideră că Miron Cozma nu ar mai avea de ce să facă detenţie, alţii susţin că el ar putea sta în închisoare încă mulţi ani. Avocaţii lui Miron Cozma au depus, ieri, la Curtea de Apel Bucureşti, o cerere de contopire a pedepselor primite pentru mineriadele din 1991 şi ianuarie 1999, după a cărei soluţionare va putea fi solicitată instanţei punerea în libertate a lui Miron Cozma. Avocatul Viorel Dumitrescu spune că cererea vizează perioada executată de Cozma (şapte ani şi 11 luni) din pedeapsa graţiată de fostul preşedinte cu cea de zece ani, confirmată de instanţa supremă. Astfel, lui Cozma i-ar mai rămâne de executat în jur de doi ani de închisoare. Potrivit practicii şi precedentelor, în situaţia în care o persoană are două condamnări pentru fapte similare, pedepsele se contopesc, fiind executată condamnarea mai mare. Unii avocaţi susţin că, în cazul lui Cozma, contopirea pedepselor determină aplicarea pedepsei celei mai mari - cea de 18 ani, aplicată pentru mineriada din 1991. Iar aceasta deoarece graţierea nu înlătură răspunderea penală, ci doar executarea în parte sau în totalitate a pedepsei. În sprijinul ipotezei lor, specialiştii susţin că, în caz contrar, s-ar produce un precedent periculos: orice graţiat ar putea săvârşi alte fapte penale pedepsite cu pedepse mai mici decât cea graţiată, ar face apoi cereri de contopire şi ar scăpa de detenţie. Dacă această ipoteză s-ar aplica în cazul lui Miron Cozma, el ar trebui să mai stea încă cinci ani în închisoare până ar putea îndeplinii condiţiile pentru a cere liberarea condiţionată. Concret, pentru a beneficia de liberare condiţionată, Cozma ar trebui să stea în detenţie două treimi din cei 18 ani, adică 12 ani. Alţi jurişti consideră că, în acest caz, contopirea pedepselor nu este posibilă deoarece acest act juridic nu poate avea loc decât în situaţia unor pedepse executabile. La Cozma, o pedeapsă este deja graţiată, astfel că singura condamnare rămasă valabilă ar fi cea de zece ani, confirmată miercuri de instanţa supremă. În această ipoteză, raportându-ne la condamnarea de zece ani, Cozma ar mai trebui să stea în închisoare mai mult de şase ani, pentru a putea beneficia de condiţiile cerute pentru liberare condiţionată, susţin o parte dintre specialiştii în drept. O altă ipoteză a specialiştilor în drept este că Miron Cozma nu ar trebui să mai facă închisoare, deoarece îi sunt aplicabile prevederilor legate de concursul de infracţiuni. Astfel, dintre cele două pedepse - cea de 18 ani şi cea de zece ani - se aplică cea mai mare, care este graţiată. Indiferent de aceste ipoteze - care i-au făcut pe mulţi specialişti în drept să citească cu multă atenţie prevederile penale - singura în măsură să ia o decizie este Curtea de Apel Bucureşti. În funcţie de această decizie, se va trece sau nu la pasul următor, cel referitor la liberarea condiţionată. Până când justiţia va găsi portiţa legală în cazul său, Miron Cozma rămâne încarcerat la penitenciarul de maximă siguranţă Rahova, unde a fost adus miercuri seară, după ce a fost prins de poliţiştii bucureşteni