Românii devin tot mai pesimişti în legătură cu evoluţia situaţiei lor financiare în contextul scumpirilor tot mai pronunţate la utilităţi şi alimente, creşterii dobânzilor şi a inflaţiei, dar şi pe fondul conflictului geopolitic din regiune.

Astfel, jumătate dintre aceştia (49,4%) consideră că situaţia lor financiară din acest an s-a înrăutăţit faţă de anul trecut, iar 43% estimează că o vor duce mai rău în perioada următoare.

Principalul motiv de îngrijorare pentru 24,7% dintre respondenţi îl reprezintă creşterea preţurilor la energie, un procent de trei ori mai mare comparativ cu cel care îi include pe cei care sunt preocupaţi că şi-ar putea pierde locul de muncă.

Această îngrijorare este fundamentată în contextul în care cheltuielile cu locuinţa şi utilităţile au o pondere însemnată în bugetul românilor. Astfel, conform sondajului realizat de CEC Bank, 45,9% dintre respondenţi spun că alocă acestor cheltuieli peste 40% din venitul lunar, în timp, ce doar 10,3% dintre români alocă lunar mai puţin de 20% din venituri cheltuielilor locative.

Totodată, 35,6% dintre respondenţi spun că nu reuşesc în fiecare lună să-şi plătească facturile, iar dintre aceştia, circa 10,1% întâmpină probleme în fiecare lună.

În topul motivelor de îngrijorare, pe lângă preţurile la energie (24,7%) se află şi riscul extinderii conflictului din Ucraina (19,8%), riscuri la adresa sănătăţii în contextul pandemiei Covid-19 (16,3%).

Creşterea inflaţiei şi impactul asupra veniturilor şi economiilor îi îngrijorează pe 13,2% dintre respondenţi, iar o potenţială penuria de alimente - pe 12,5% dintre ei.

Sondajul privind situaţia financiară a românilor a fost realizat de comparatorul bancar FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, în luna martie, pe un eşantion de aproape 1.400 de respondenţi din toată ţara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet.

60,3% dintre respondenţi sunt salariaţi, 44,2% au declarat venituri între 2.500 lei şi 5.000 de lei, iar aproape jumătate - 46,9% - sub 2.500 de lei lunar, 38,1% dintre cei chestionaţi au vârsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani, 36% au studii superioare şi puţin peste 13% studii postuniversitare.