Beiuş. Târgul meşterilor populari - Sub semnul tradiţiilor pascale
Este ştiut faptul că Beiuşul trăieşte prin renumitul şi multisecularul său târg de joia, care aduce, de mai bine de jumătate de mileniu, bunăstare atât binşenilor, cât şi sătenilor dim împrejurimi. Cu atât mai mult în apropierea marilor sărbători, Beiuşul se animă şi negoţul înfloreşte, mai ales cel cu bucate şi produse tradiţionale. Aşa s-a întâmplat şi joi, 2 mai, când zeci de mii de locuitori ai Ţării Beiuşului au afluit spre marile pieţe şi vaduri comerciale ale urbei.
Pentru că marfa cea mai căutată într-o zi de târg dinaintea Paştilor este, fireşte, carnea de miel, administraţia pieţelor beiuşene a amenajat un punct pentru sacrificarea mielior, acesta funcţionând în perioada Sărbătorilor pascale, iar în incinta halei de lactate din Piaţa agro-alimentară a fost deschis un punct de desfacere pentru comercializarea cărnii de miel. Totodată, cei care au trecut joi prin târgul Binşului au avut parte şi de surprize cu semnificaţii socio-culturale deosebite. Două sunt activităţile culturale organizate în mod tradiţional la Beiuş în Săptămâna Mare: târgul meşterilor populari şi concursul de bătut toaca din faţa bisericii Sf. Dimitrie. Pentru că, de veacuri, locuitorii Depresiunii Beiuşului au dus lipsă de pământ ori nu şi-au putut pune mari speranţe în rodnicia acestuia, de-a lungul timpului, pentru a-şi încropi un viitor mai bun, au practicat diverse meşteşuguri, sate întregi specializându-se, uneori, în aşa-numitele meşteşuguri ţărăneşti, precum olăritul, fierăritul, sumănăritul, cojocăritul şi bituşeritul sau prelucrarea lemnului, a lânii şi a textilelor. Din păcate, globalizarea, progresul tehnologic şi depopularea unor zone rurale au dus la îndepărtarea ţăranilor de ocupaţiile tradiţionale, tot mai puţini locuitori ai străvechilor aşezări bihorene continuând să practice meşteşugurile amintite. Pentru încurajarea acestor ultimi meşteri, Muzeul Municipal şi Primăria Beiuş au organizat joi, 2 mai, „Târgul meşterilor populari". Cu această ocazie, 20 de meşteşugari şi artisti plastici din Depresiunea Beiuşului s-au adunat în faţa Muzeului Municipal expunând diverse obiecte artizanale confecţionate din lemn, ceramică, lână sau textile. După cum declara Geta Brânda, muzeograf, târgul este organizat anual mai mult în memoria vechilor meşteri populari, puţini mai activând azi, dintre aceştia participând la ediţia de joi, 2 mai, renumitul lădar Ioan Laza, de la Budureasa. Şi tot joi, 2 mai, în faţa bisericii Sfântul Dimitrie, din centrul Beiuşului, a avut loc tradiţionalul concurs de bătut toaca. Acesta este organizat anual, în Joia Mare şi se bucură de interes printre cei tineri, dar şi printre cei trecuţi de prima tinereţe, la ediţia din acest an participând 12 concurenţi, din întreaga Depresiune a Beiuşului. La fel ca la precedentele ediţii, organizatorii evenimentului au fost: Primăria, Consiliul local şi Casa de Cultură „Ioan Ciordaş" din Beiuş şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor. Concursul s-a desfăşurat la trei categorii de vârstă: „10-15 ani", „20-30 de ani" şi „peste 30 de ani". La manifestare au participat Adrian Dume şi Anca Popescu-Raţiu, director general-manager, respectiv specialist în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, acestora alăturându-li-se Anca Banda, directoarea Casei de Cultură „Ioan Ciordaş" Beiuş. La categoria „10-15 ani", pe primul loc s-a clasat Silviu-Timotei Poşneac, pe locul doi, Mădălina Petruse şi Sonia Burtic, podiumul fiind completat de Beniamin-Daniel Poşneac. Viorel Turtoi fost declarat câştigător la cea de-a doua categorie de vârstă, acesta fiind urmat de Lucian Soran şi de Adrian Fiţ. La categoria „peste 30 de ani", pe locul întâi s-a clasat Traian-Aurel Cristea senior, pe locul doi a urcat Traian-Aurel Cristea junior, iar treapta a treia a podiumului a fost ocupată de Marian Martin. La finalul manifestării, Ansamblul „Mlădiţe de tezaur" al Casei de Cultură Beiuş a susţinut un concert de pricesne.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.