Oricine este beiușean ori a trăit un timp la Beiuș știe mai multe sau mai puține despre Casina Română. În ultimele decenii, deși declarată monument istoric și poziționată central, Casina Română, aflată într-o galopantă stare de degradare, rămăsese doar unul dintre edificiile pe lângă care beiușenii trec în derularea activităților cotidiene. Unii, care nu-i știau istoria și nu-i puteau înțelege valoarea arhitecturală, se întrebau ce mai caută o asemenea ruină în centrul unui oraș ce se vrea modern și prosper.

Conștienți de apartenența Casinei Române la patrimoniul beiușean, edilii ultimilor ani au inițiat demersuri pentru restaurarea și readucerea edificiului în circuitul istorico-turistic, acestuia urmând să i se dea noi funcțiuni prin care să-și continue rolul de catalizator al activităților cultural-artistice și social-comunitare.

Intitulat „Reabilitarea termoenergetică a clădirii Casina Română”, proiectul de restaurare și modernizarea a imobilului menționat a fost derulat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar contractul de finanțare a fost semnat încă din 17 noiembrie 2022. Cu o valoare de aproape 1.54 de milioane de lei (inclusiv TVA), din care circa 175 de mii lei  reprezintă contribuția Municipiului Beiuș pentru cheltuieli neeligibile proiectul a fost finalizat în acest an. Principalele lucrări realizate prin această investiție sunt: reabilitarea termoenergetică a clădirii; înlocuirea tâmplăriei și refacerea acoperișului; modernizarea instalațiilor de încălzire, iluminat și ventilație; amenajarea unui grup sanitar accesibil persoanelor cu dizabilități; instalarea unei stații de încărcare pentru vehicule electrice cu două puncte de încărcare; implementarea unor sisteme inteligente de monitorizare și management al consumurilor energetice.

Odată finalizat amplul proces de reabilitare, Casina Română a fost redeschisă oficial vineri, 11 septembrie, prima din cele trei Zile Europene ale Patrimoniului, printr-o festivitate la care, gazdelor – primarul Gabriel Popa și viceprimarul Dragoș Balog – li s-au alăturat numeroși localnici, mai ales elevi, precum și invitați ai administrației locale: senatorul Gheorghe-Ioan Bota, consilierii județeni Attila Halasz și Dan Bodea, Adriana Ruge și Bogdan Tegzeș, reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Bihor, Ane Marie Szabó, arhitecta care a proiectat lucrările de reabilitare de la Casina Română și Muzeul Municipal, Ana Florea, reprezentanta Asociației Custozilor de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale din Țara Beiușului, Cristian-Remus Țoța, directorul Muzeului Municipal, Anca Banda și Mirela Boța, referente la Casa de Cultură Beiuș.

În alocuțiunile lor, primarul Gabriel Popa și senatorul Gheorghe-Ioan Bota au vorbit despre viitoarele funcțiuni pe care Casina Română le va acea în peisajul cultural local, arhitecta Ane Marie Szabó a prezentat momente din procesul de restaurare a clădirii, iar muzeograful Cristian-Remus Țoța au evocat pagini din istoria acestui edificiu de o importanță excepțională pentru românii beiușeni din secolele XIX și XX.

De altfel, mai multe detalii despre semnificația evenimentului și desfășurarea acestuia a oferit chiar primarul Gabriel Popa:

„Monumente re-înviate, re-înnoite, re-imaginate – aceasta a fost tema ediției din acest an a Zilelor Europene ale Patrimoniului, sărbătorite anual între 11 și 13 septembrie, iar la Beiuș am ales să o aducem în fața comunității prin două clădiri care poartă o parte importantă din istoria orașului nostru: Casina Română și Muzeul Municipal Beiuș.

Astăzi, la Casina Română, în cadrul evenimentului organizat de către Primăria Municipiului Beiuș în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Bihor, am vorbit despre trecutul acestor două monumente, despre procesul prin care le redăm frumusețea și despre ce se întâmplă cu ele după restaurare.

Evenimentul a fost însoțit și de o expoziție de imagini vechi și actuale ale Casinei Române și Muzeului Municipal, cei prezenți putând urmări transformările prin care au trecut cele două clădiri de-a lungul timpului. A fost, într-un fel, o întâlnire între Beiușul de altădată și Beiușul de astăzi.

Pentru că reabilitarea unui monument nu ar trebui să se încheie odată cu ultima lucrare executată – Casina Română și-a recăpătat frumusețea, iar Muzeul Municipal se află în plin proces de restaurare, următorul pas este, poate, cel mai important: să le redăm comunității. Să fie locuri în care oamenii intră, în care se întâmplă lucruri, în care organizăm evenimente, expoziții, întâlniri și proiecte. Să fie cunoscute de copii și de tineri și să devină din nou parte din viața Beiușului. Patrimoniul își păstrează cu adevărat valoarea atunci când rămâne viu.

[...]

Casina Română ne arată astăzi că patrimoniul poate avea un nou început, iar Muzeul Municipal va urma același drum. Avem datoria să păstrăm istoria Beiușului, dar și responsabilitatea de a-i da un loc în prezent și un rost pentru viitor”.

Definită de marele patriot unionist Petru E. Papp drept „mama tuturor celorlalte instituții, cari s-au creat la Beiuș”, Casina Română a fost ridicată prin subscripție publică și inaugurată la 1 iunie 1871. Aici s-au desfășurat, în anii dualismului austro-ungar, dar și după Marea Unire, majoritatea activităților politice și cultural-patriotice ale comunității românești beiușene. Casina Română a găzduit evenimente precum înființarea Reuniunii muzicale „Lyra” și a despărțământului beiușean al Astrei ori alegerea, la 27 noiembrie 1918, a celor cinci delegați care au reprezentat Beiușul la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, în aceeași zi fiind întemeiată și Reuniunea femeilor române din Beiuș și jur. Asociația „Casina Română” deținea și o bibliotecă, cu sediul în același imobil și care punea la dispoziția beiușenilor periodicele românești ale vremii. 

În 1927, edificiul Casinei Române a fost cumpărat de Reuniunea femeilor române din Beiuș și jur, care păstrează specificul activităților desfășurate aici, punându-l, totodată, la dispoziția meseriașilor români din localitate, pentru dezbaterea unor probleme de interes comunitar.

Din 1948, pentru aproape două decenii, clădirea a aparținut Casei de Cultură a orașului, după care autoritățile comuniste au stabilit aici sediul Secției de covoare a Cooperativei „Arta – Crișana”.

În perioada postdecembristă, Casina Română a fost utilizată, pe rând, de Universitatea Populară și diverse firme private, iar la demisol a fost amenajat un spațiu pentru activități recreative destinat seniorilor.

Prin urmare, pentru a da Casinei Române o utilitate din domeniul cultural, edilii au decis ca imobilul să adăpostească Biblioteca Municipală „Constantin Pavel”.

După cum preciza primarul Gabriel Popa, cea de-a doua instituție culturală aflată în plin proces de restaurare și modernizare este Muzeul Municipal Beiuș. De altfel, o parte dintre invitații la inaugurarea Casinei Române s-au deplasat pe șantierul de la Muzeul Municipal pentru a vedea care este stadiul lucrărilor de acolo.

Actualul sediu al Muzeului Municipal Beiuș este, de asemenea, monument istoric, de categoria B. Clădirea a fost construită în secolul al XIX-lea, în stil eclectic, cu dominantă barocă. Imobilul a aparținut memorandistului Vasile Ignat, avocat de renume și fruntaș al luptei pentru emanciparea națiunii române din Crișana, după care a trecut în posesia fiicei sale Viora și a ginerelui Ioan Ciordaș, unul dintre martirii luptei pentru realizarea României Mari. Din 1965, Casa Ciordaș servește ca muzeu de istorie și etnografie, aici având loc diverse expoziții ale plasticienilor locali, dar și alte evenimente cultural-artistice.

Cu o valoare totală de circa 17,5 milioane de lei (inclusiv TVA), din care 349.930,71 lei reprezintă cofinanțarea de la bugetul local, proiectul denumit „Reabilitarea Muzeului Municipal din Beiuș” este finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, Prioritatea 7: O regiune atractivă, Obiectiv specific 5.1 Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane, Acțiunea a) Conservarea, protecția și valorificarea durabilă și competitivă a patrimoniului cultural și istoric, inclusiv asigurarea și/sau îmbunătățirea accesului către acestea – URBAN, apelul de proiecte nr. PRNV/2023/711/1. După cum preciza primarul Gabriel Popa în discursul inaugural de la Casina Română, și lucrările de la Muzeul Municipal Beiuș vor fi terminate până la finele acestuia an.