În cadrul unui proiect comun finanţat de către Fundaţia BGA din Ungaria, o delegaţie de opt persoane din Vadu Crişului a fost la un schimb de experienţă la Muzeul Bocskai István din orasul Hajduszoboszló. În luna decembrie, comuna de pe valea Crişului Repede va primi o delegaţie similara cu ocazia inaugurarii Centrului de meşteşuguri populare.

Din luna septembrie 2022 comuna Vadu Crişului şi oraşul Hajduszoboszló au devenit localităţi înfrăţite. De atunci, colaborarea celor două primării şi instituţiile subordonate au devenit şi mai intense. Delegaţia din Vadu Crişului, condusă de viceprimarul Ioan Hasas, a ajuns vineri (13 octombrie - n.r.) după masă la Muzeul Bocskai din Hajduszoboszló, fiind primiţi de către primarul Czeglédi Gyula şi de către dr. Bihari-Horváth László, directorul instituţiei de cultură. Scopul vizitei a fost ca oaspeţii din Vadu Crişului să vadă şi, eventual, să preia şi să pună în aplicare, în viitorul Centru de meşteşuguri, din practicile bune văzute în Muzeul Bocskai.

În cadrul vizitei, delegaţia a trecut prin cele şapte locaţii ale muzeului şi la atelierele funcţionale oferite vizitatorilor, elevilor din şcolile oraşului şi din împrejurimi.

În cursul anului 2021, la Muzeul Bocskai, printr-o investiție în valoare de aproximativ 420.000 euro s-a construit o nouă aripă, modernă, de 200 mp, așa-numita „Trezoreria domnească”, şi s-a îmbogățit cu două bijuterii de încoronare maiestuoase. Ambele sunt legate de omonimul muzeului, principele transilvanean István Bocskai. 

Principele are legături şi cu judeţul Bihor, el fiind şi comandant al Cetatii Oradea (1592), iar prima şi poate cea mai importantă bătălie în rebeliunea antihabsburgică a lui Bocskai a fost atacul haiducilor de la Almosd-Diosig (15 octombrie 1604), pornită din castelul  Cetatea Şoimului, ridicată deasupra Aleșdului, pe o stâncă abruptă de 60 m, într-o zonă bine împădurită, inaccesibilă cavaleriei.

Dintre obiectele deosebite expuse se remarcă prin valoare și execuție artistică coroana pe care Bocskai a primit-o de la sultanul turc. Circula mai multe variante privind originea sa. Unii spuneau că a fost făcut special pentru Bocskai în Constantinopol, alții o considerau o lucrare persană, dar exista și părerea că ar fi o coroană imperială bizantină reparată și făcută cadou principelui. Astăzi, ultima variantă pare cea mai probabilă. Partea inferioară a coroanei închise de aur este diadema, căptușită cu crini, frunze și mărgele. Suprafața sa este, de asemenea, decorată cu smaralde, turcoaze și rubine; deasupra crinului din mijloc se vede o cruce. Partea superioară, cupola, este împărțită în opt prin rânduri de perle. În vârful cupolei se află o coroană mică din frunze de aur, decorată tot cu perle, cu o piatră de smarald în mijloc. După moartea lui Bocskai, coroana a fost dusă la Viena de palatinul György Thurzó în 1610. Coroana originala poate fi văzută, în expoziție permanentă, la Kunsthistorisches Museum din Viena. Pe lângă coroană, una dintre însemnele regale ramase ale principelui Bocskai este și sceptrul. Capul sceptrului este din argint aurit, împodobit cu motive vegetale, sub care se află o sferă acoperită cu email albastru. Mânerul este înconjurat de trei bretele largi de argint aurit. Bretelele și capul sunt împodobite cu 60 de turcoaze. Probabil că și sceptrul i-a fost dat lui Bocska de către turci. A fost realizat într-un atelier de aurărie din Cluj-Napoca. După moartea lui Bocskai, sceptrul a devenit proprietate privată și a fost păstrat multă vreme la Muzeul Bruckenthal din Sibiu. Astăzi aparţine colecţiei Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Muzeele din Viena și București au dat permisiunea doar Muzeului Bocskai din Hajdúszoboszló să facă copii nobile și autentice ale acestor opere de artă originale.