Decizia de a reconsidera activitățile  independente în dependente reprezintă o gravă lovitură dată liberalismului economic. Măsura a vrut să o ia și guvernul Boc în 2011, invocând pretextul crizei, dar până la urmă a renunțat, la presiunea societății civile.

Azi toată lumea tace chitic și asistă neputincioasă la o tiranie a majorității politice. Și mai grav este faptul că patronatele nu au fost consultate în legătură cu clarificarea  a ceea ce înseamnă activitate dependentă, respectiv independentă. La fel cum nu au fost întrebate nici în legătură cu controversatul articol 11 din proiectul Codului Fiscal care introduce liberul arbitru în controalele fiscale. O consecință directă a acestei măsuri prespune modificarea statutului unor categorii sociale precum: medici, actori, arhitecţi, artişti, jurnalişti, care din independenți vor trebui să devină salariați, trecând deci pe o impozitare mai mare. 

Liberalii  în loc să conteste  această măsură profund anti-liberală  au poftă de populisme, gen mărirea alocației pentru copii, chipurile să-l contracareze pe Ponta. Nu vor reuși, pentru că Ponta poate trage focul la oala lui asumându-și  inițiativa din postura celui care guvernează, deci cel  care va da acei bani, iar în cazul în care se va dovedi măsura proastă, și se va dovedi, va arunca blamul pe liberali.

Partidul corcit aniversează 140 de ani de liberalism, dar ei n-au nimic în comun cu partidul istoric, care la drept vorbind nu-și trăgea nici el seva din liberalismul genuin anglo-saxon, dar măcar au fost patrioți și au pus umărul la crearea României Mari. Cei de azi nu sunt nici patrioți, doar de chermeză eventual, nici liberali, ba chiar mai mult nu sunt nici măcar buni să facă opoziție adevărată.

În schimb sunt preferate înțelegerile și trocurile politice care anulează semnificația votului din 16 noiembrie. Numărul parlamentarilor rămâne spre 500, nu 300 cum au hotărât cetățenii, votul prin corespondență este dat uitării, diaspora rămâne subreprezentată electoral, președinții de Consilii Județene vor fi numiți prin vechile sforării, iar primarii vor putea fi aleși și cu 15 -20%.

De fapt asistăm la un fenomen care cunoaște apogeul și anume democrația doar pentru bazinul electoral. Restul, ori să plece din țară, ori să-și înghită frustrările. Dacă se poate, toate activitățile să devină dependente de stat, de partid, pentru a fi ucisă astfel  libertatea individuală, dușmanul de moarte a regimurilor oligarhice corupte  care fac din exercițiul puterii un abuz continuu.