Se spune despre prostituţie că este cea mai veche meserie din lume. Niciodată nu am înţeles de ce ar fi cea mai veche meserie din lume şi nu cred să fie nimeni în stare să dea o explicaţie - să-i zicem - irefutabilă. Este adevărat însă că prostituţia are o vechime onorabilă între preocupările umane şi cred că va rămâne multă vreme şi de acum încolo printre îndeletnicirile lui homo sapiens. Cam la fel stau lucrurile şi în problema drogurilor. Din momentul în care primul biped dotat cu oarecare inteligenţă a mestecat o frunză de coca sau a tras pe nas un fum de cânepă indiană, putem vorbi de apariţia drogurilor şi a drogaţilor. Prostituţie şi droguri, două probleme vechi de când lumea şi care, probabil, vor dispărea doar odată cu lumea.

Că ne place sau nu, cele două probleme există. Este foarte important însă modul în care trebuie ele tratate, pentru că de eliminat nu poate fi vorba decât în măsura în care umanitatea acceptă la unison să-şi facă harakiri. Există două tabere clar delimitate: cei care susţin legalizarea celor două fenomene şi cei care se opun. Ambele tabere au argumentele lor şi, până acum, opozanţii au avut câştig de cauză în România. Iată însă că, pe nepusă masă, o comisie prezidenţială a readus în discuţie subiectul spinos al legalizării mersului la bordel şi al consumului de droguri. În esenţă, Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice propune dezincriminarea consumului de droguri şi legalizarea sexului comercial, susţinând că astfel pot fi reduse, în anumite condiţii, unele riscuri privind sănătatea publică. Legalizarea sexului comercial (nu şi a intermediarilor de servicii sexuale) ar fi o posibilitate de control al bolilor cu transmitere sexuală. Dezincriminarea consumului de droguri (nu a traficului) ar fi necesară, în opinia autorilor, pentru scoaterea la suprafaţă a consumatorilor. Aspectul financiar contează şi el foarte mult, piaţa sexului în România putând vira la bugetul de stat în jur de 100 de milioane de euro anual. Bani buni, în contextul în care prin puşculiţa Guvernului cam suflă vântul. Drogaţii vor aduce şi ei bani, în unele zone ale oraşelor putând fi instalate automate cu fise pentru seturi sterile de injectare, de exemplu. Autorii ne dau de ştire că au privit puţin în curtea vecinilor şi înşiră exemple din Europa, unde statul a legalizat astfel de practici. Una peste alta, iată că România are mari şanse să devină cu adevărat „the land of choice", în care umblatul la curve şi trasul pe nară pot deveni la fel de banale ca mersul la crâşmă şi îmblătitul nevestei.
Prima care a sărit împotriva propunerilor comisiei a fost Biserica. Un gest previzibil, Biserica fiind, prin tradiţie şi mesajul transmis, cel mai vehement adversar al partizanilor legalizării prostituţiei şi a consumului de droguri. Numeroase ONG-uri au reacţionat negativ, contestând concluziile raportului. Opozanţii susţin că legalizarea prostituţiei nu rezolvă, ci agravează statutul de inferioritate şi starea de exploatare în care se află prostituatele; că legalizarea ei sporeşte riscul îmbolnăvirilor cu boli venerice şi SIDA; că legalizarea prostituţiei aduce la buget mai puţini bani decât se cheltuie pentru ameliorarea efectelor acestui flagel; că trendul european este exact invers, de scoatere a prostituţiei în afara legii; că Olanda se pregăteşte să interzică consumul de droguri etc.
Cele două puncte de vedere se bat exact cap în cap. O cale de mijloc se pare că nu există. Raportul comisiei prezidenţiale are însă un merit incontestabil. Pentru prima dată în România, se propune o dezbatere publică serioasă cu privire la cele două fenomene. Despre cele două subiecte au vorbit sporadic doar câţiva oameni politici, într-un soi de încercare a mării cu degetul. Acum este cu totul altceva, invitaţia la dezbatere venind tocmai de la înălţimea funcţiei prezidenţiale şi bine ar fi ca întreaga clasă politică să participe la ea. În final, consultarea populaţiei pe cele două teme printr-un referendum ar tranşa pentru un timp îndelungat problema.

Judecate la rece, cele două fenomene nu fac parte nicidecum din suma calităţilor umane. Dimpotrivă, alimentează latura mai întunecată a firii omeneşti, despre care nu ne putem preface că nu există. Prostituţia reduce statutul femeii care o practică la nivelul de marfă, bună de traficat, folosit şi apoi de aruncat la gunoi. Drogurile afectează sănătatea, dar orice om întreg la minte este liber să facă ce pofteşte cu sănătatea lui. Asta nu înseamnă însă că este bine ca drogurile, de care or fi ele, să poată fi cumpărate de la chioşcul din colţul străzii. Până una alta, ar fi bine ca autorităţile să renunţe experimental la amendarea prostituatelor şi să taie chitanţe pentru cei care solicită astfel de servicii. Atunci să vezi surprize, surprize...