Biblioteca Universității din Oradea a găzduit luni, 9 decembrie, lansarea volumului „Basarabia – dăinuire românească prin istorie și limbă”, semnat de istoricul Ion Eremia, directorul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” de la Chișinău. 

Volumul este considerat de prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa – decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (FIRISPSC) ca „una din cele mai reprezentative lucrări ale profesorului Ion Eremia”.
La eveniment a participat, prin intermediul unei conexiuni online, și rectorul Universității de Stat a Republicii Moldova, prof. univ. dr Igor Șarov. Rectorul universității de la Chișinău l-a caracterizat pe colegul său drept „un patriarh al istoriei relațiilor Moldovei cu Rusia”. El însuși istoric, prof. Igor Șarov a afirmat că lectura volumului „Basarabia – dăinuire românească prin istorie și limbă” i-a oferit o „deosebită satisfacție”, felicitându-l pe autor.
Vorbind despre cercetătorul basarabean Ion Eremia, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa l-a caracterizat ca fiind „un istoric militant” pentru suflet, limbă și identitate națională. „Ion Eremia face ceea ce ar trebui să facem toți pentru identitatea, istoria și cultura națională. Iată cu ce se poate veni nou, atunci când vrei într-adevăr să probezi dăinuirea culturală, istorică și identitatea națională”, a adăugat decanul FIRISPSC.
Prorectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a subliniat că lucrarea  semnată de profesorul Ion Eremia este „o colecție de studii publicate într-un singur volum legat de istoria românilor din Basarabia”. El însuși istoric de profesie, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a afirmat că subtitlul lucrării: „dăinuire românească prin istorie și limbă, este unul foarte actual”. Mai mult, prorectorul Universității din Oradea a precizat că volumul profesorului Ion Eremia marchează o premieră în relația dintre editurile celor două universități, de la Oradea și Chișinău, fiind pentru prima dată când acestea tipăresc o carte împreună. Sorin Șipoș a descris această colaborare ca fiind „începutul unui parteneriat strategic de importanță capitală”. Referindu-se la autor, Șipoș l-a descris ca pe un istoric „sensibil la suferințele românilor aflați sub dominație străină și atent la politicile de deznaționalizare ale marilor imperii”. „De la începutul secolului XVIII, Rusia a avut un proiect de expansiune în Balcani, pus sub stindardul panslavismului și panortodoxismului. Deviza, abilă, fiind civilizarea și modernizarea spațiilor cucerite”, a declarat Sorin Șipoș.
Prezent și el la eveniment, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat a Republicii Moldova, conf. univ. dr. Igor Bercu, a afirmat că prezența sa la Oradea, cu prilejul lansării cărții semnate de colegul său profesorul Ion Eremia, este „un privilegiu”. Universitarul de la Chișinău a scos în evidență calitatea surselor citate de istoricul basarabean în cartea sa, alături de „complexitatea și importanța temelor abordate, probleme serioase, de interes major pentru poporul român”. Igor Bercu consideră că: „Istoricii ruși au depus eforturi substanțiale pentru a susține procesul de rusificare și pentru a demonstra că «Lumina vine de răsărit»!”
Directorul Departamentului de Istorie al FIRISPSC, lect. univ. dr. Radu Romînașu a caracterizat, la rândul său, lucrarea ca fiind „o contribuție semnificativă la studiile istorice despre provincia dintre Prut și Nistru”. Istoricul orădean l-a felicitat pe profesorul Ion Eremia pentru inspirația de care a dat dovadă alegând sintagma „dăinuire românească”, referindu-se la „capacitatea poporului român de a supraviețui, de a-și păstra identitatea culturală, istorică și lingvistică”. „Autorul – a mai afirmat conf. univ. dr. Radu Romînașu – reușește să dezamorseze mitul autonomiei Basarabiei țariste, demonstrând că, în realitate, politica Moscovei era una de deznaționalizare”.
Ion Eremia a mărturisit că lucrarea este rodul unor preocupări care au început în 1982. „Nu am văzut mult trâmbițata prietenie a rușilor, nici dorința noastră de a intra în Imperiul Rus”, a spus autorul, ca un corolar al cercetărilor sale și o replică dată, peste timp, istoricilor ruși.