Urmare a doborâturilor de copaci din cauza vântului şi zăpezii, în anii 2006-2007, şi a neevacuării la timp a acestui material lemnos, s-a creat în pădurile din zona Padiş, cât şi în arealul adiacent, microclimatul favorabil înmulţirii excesive şi extinderii ipidaelor (gândacul de scoarţă sau carii de pădure). Acest dăunător distruge, în special, copacii din specia răşinoase, producând, în final, pagube economice. O asemenea situaţie există atât pe raza administrativă a judeţului Bihor, cât şi a judeţelor Cluj şi Alba.

Zone forestiere afectate
Cum remarca dl. ing. Dorel Scrofan, director coordonator adjunct la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) Oradea, doborâturile de copaci s-au produs atât dispersat, cât şi concentrat. Dar cea mai mare problemă a fost în zonele greu accesibile, de unde nu s-a putut scoate în întregime materialul lemnos doborât sau rupt, astfel că acesta a devenit sursa dezvoltării excesive a populaţiilor de ipidae. Totodată, pentru zonele de fond forestier situate în arealul de conservare specială a Parcului Naţional Apuseni trebuiau obţinute aprobări, derogări de la regimul de conservare specială, în vederea extragerii acestui material lemnos. Demersurile în acest sens s-au făcut anevoios, începând din această vară, prin insistenţele primăriilor Bunteşti, Câmpani, Pietroasa şi Rieni. Până la urmă, s-a învins inerţia, s-au inventariat peste 700 de hectare de pădure afectată, acum acţionându-se pentru valorificarea materialului lemnos, dar şi pentru aplicarea măsurilor fitosanitare specifice.

Aproximativ 6.000 metri cubi de masă lemnoasă
Un prim bilanţ a fost făcut de Direcţia Silvică Bihor, pentru zona fondului forestier pe care îl administrează, însemnând 79 de hectare de pădure, cu un volum de masă lemnoasă de peste 1.600 metri cubi.
În ceea ce priveşte ocoale silvice (din raza de activitate a ITRSV Oradea) care administrează suprafeţe de fond forestier situate în zona de conservare specială a Parcului Natural Apuseni sau în arealul adiacent, datele prezentate de ITRSV Oradea sunt elocvente. Astfel, pe raza Primăriei Pietroasa, suprafaţa de pădure afectată însumează 146,5 hectare, cu un volum de masă lemnoasă de 271 metri cubi. Pe raza Primăriei Câmpani este o suprafaţă de 12,5 hectare şi un volum de masă lemnoasă de 11 metri cubi. "Pentru suprafeţele de fond forestier administrate de Ocolul Silvic Codrii Beiuşului şi aflate în zona Parcului Natural Apuseni sau în zona de tampon, menţionăm, în final, 237 hectare şi un volum de masă lemnoasă de 2.300 metri cubi, pe raza Primăriei Rieni, respectiv 235 de hectare şi un volum de masă lemnoasă de 1.768 metri cubi, pe raza Primăriei Bunteşti", a declarat dl. ing. Dorel Scrofan.
Plecându-se de la aceste realităţi, pentru prevenirea şi înlăturarea situaţiilor neplăcute produse până acum, administratorii pădurilor din zonă, atât ocoalele silvice private, cât şi de stat, au stabilit, punctual, măsuri organizatorice şi fitosanitare, printre care supravegherea permanentă a pădurilor limitrofe, intervenţia operativă, în cazul apariţiei unor focare de dăunători, dar şi eliberarea, operativ, a doborâturilor de copaci.