Sărăcia, un subiect prea evident pentru a ne face că nu-l vedem Recent, Direcţia Judeţeană de Statistică a fost antrenată în efectuarea unei anchete privind bugetele de familie, iniţiată de Institutul Naţional de Statistică. Asupra rezultatelor acestei cercetări am purtat o discuţie cu dna Dana PAŞC - directoarea Direcţiei Judeţene de Statistică Bihor, care nu s-a sfiit să atingă subiectul ?oameni săraci - oameni bogaţi?, despre care ne-a spus: - În primii ani ai deceniului tranziţiei, 1989 - 1993, ponderea săracilor a crescut de circa cinci ori. Creşterea economică, înregistrată între 1993 - 1996 a atenuat întrucâtva acest fenomen. De exemplu, între 1995 şi 1996, rata sărăciei s-a redus cu 20-30 procente. În fine, între 1996 şi până în prezent, rata sărăciei a crescut din nou, de 2-3 ori. În anul 1999, patru din zece români trăiau în condiţii de sărăcie extremă. - Care sunt indicatorii cei mai expresivi ai cuantificării bunăstării gospodăriilor? - Consumul şi venitul sunt cei mai utilizaţi indicatori în acest sens. În funcţie de aceştia, putem aborda chestiunea din diferite unghiuri. Unul ar fi mediul de rezidenţă, în timp ce altul ar fi cel regional. Spre exemplu: în mediul rural, rata sărăciei este cu circa 50 % mai mare decât în cel urban. De asemenea, regiunile sărace sunt situate în nord-estul ţării (Vaslui, Botoşani, Iaşi), în sud (Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi) şi în sud-vest (Vâlcea, Gorj). - Care sunt grupurile sociale cu risc mare de sărăcie? - Principalele caracteristici socio-demografice asociate sărăciei sunt un raport de dependenţă ridicat, apartenenţa la o gospodărie al cărei cap este o femeie sau o persoană tânără, ori apartenenţa la comunitatea romilor. De asemenea, structura gospodăriilor reprezintă unul dintre cei mai semnificativi factori determinanţi ai sărăciei, întrucât de numărul persoanelor ce realizează un venit şi al celor aflate în întreţinere depind atât nevoile de consum, cât şi capacitatea de a le satisface. Astfel, riscul ca o gospodărie cu 5 copii să fie săracă este de peste 50%, în timp ce pentru gospodăriile cu peste 6 copii, riscul creşte la 65%. Aceste două categorii alcătuiesc 50% din totalul populaţiei sărace. În gospodăriile al căror cap este un bărbat, consumul este cu 4% mai ridicat. - Ce alte condiţii influenţează gradul de sărăcie? - De exemplu, originea etnică, dar aceasta reprezintă o excepţie. Singurul grup pentru care rata sărăciei diferă faţă de medie sunt rromii. Rata sărăciei în rândul lor este de 3,5 ori mai ridicată decât media, iar consumul lor, mai mic cu 40% decât consumul mediu. În aceeaşi ordine de idei, probabilitatea ca o gospodărie să fie săracă scade puternic, pe măsură ce nivelul de educaţie al capului gospodăriei creşte. - Dar dacă privim prin prisma statutului ocupaţional? - Se poate spune că gospodăriile al căror cap este şomer, agricultor sau întreprinzător particular sunt cele mai expuse riscului sărăciei. Gospodăriile de salariaţi şi pensionare se situează sub media riscului de sărăcie. Sub media acestui risc se situează şi gospodăriile care deţin peste două ha de teren. Ceea ce mai reţine Ancheta bugetelor de familie este faptul că veniturile şi cheltuielile populaţiei Bihorului se situează la un nivel ridicat, determinant fiind faptul că judeţul are o rată a şomajului cea mai scăzută din ţară. cod sarac16- 3463c.