Casina Română, una dintre clădirile reprezentative atât din perspectiva istoriei moderne și contemporane a comunității beiușene cât și din cea a amprentei stilistice asupra urbanismului local, intrase într-o stare avansată de degradare, situație pe care o semnalam chiar înaintea Centenarului Marii Uniri.

 

Pentru readucerea acestui important monument istoric în circuitul cultural, actualii edili beiușeni au decis reabilitarea Casinei Române. După o perioadă de implementare de peste 44 de luni (17 noiembrie 2022 - 31 iulie 2026), Primăria municipiului Beiuș, în calitate de beneficiară, anunța recent finalizarea proiectului cod C5-B2.1.a-38, intitulat „Reabilitarea termoenergetică a clădirii Casina Română, Beiuș”, depus în cadrul apelului de proiecte: PNRR/2022/C5/2/B2.1/1, runda 1 a Componentei 5 – Valul Renovării din cadrul Programul Național de Redresare și Reziliență. Cât privește valoarea totală a contractului de finanțare, aceasta este 1.536.056,25 lei (inclusiv TVA), din care 1.143.247,85 lei reprezintă finanțarea eligibilă prin PNRR, la care se adaugă 217.217,09 lei (TVA aferentă cheltuielilor eligibile) și contribuția Municipiului Beiuș pentru cheltuieli neeligibile (175.591,31 lei).

Conform comunicatului de pe pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Beiuș, principalele lucrări realizate prin această investiție sunt: „reabilitarea termoenergetică a clădirii; înlocuirea tâmplăriei și refacerea acoperișului; modernizarea instalațiilor de încălzire, iluminat și ventilație; amenajarea unui grup sanitar accesibil persoanelor cu dizabilități; instalarea unei stații de încărcare pentru vehicule electrice cu două puncte de încărcare; implementarea unor sisteme inteligente de monitorizare și management al consumurilor energetice”.

Din cuprinsul aceluiași comunicat aflăm și viitoarea destinație a Casinei Române:

„Prin acest proiect, una dintre cele mai reprezentative clădiri istorice ale municipiului a fost reabilitată și modernizată pentru a răspunde cerințelor actuale de confort, eficiență energetică și accesibilitate.

[…]

În perioada următoare, clădirea va găzdui Biblioteca Municipală, precum și spații dedicate activităților pentru copii și seniori, devenind din nou un loc al educației, culturii și comunității”.

Odată finalizat proiectul intitulat „Reabilitarea termoenergetică a clădirii Casina Română, Beiuș”, primarul Gabriel Popa a ținut să mulțumească tuturor celor care au contribuit la reușita acestuia:

„Casina Română, dincolo de ziduri renovate, este unul dintre proiectele simbol care redau identitatea Beiușului.

O clădire cu peste 150 de ani de istorie a fost reabilitată și modernizată, păstrându-și farmecul și valoarea, dar fiind pregătită pentru nevoile generațiilor de astăzi și de mâine.

Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui proiect și mă bucur că, prin fondurile atrase prin PNRR, reușim să păstrăm patrimoniul Beiușului și să îl punem în valoare.

Beiușul merge înainte, respectându-și trecutul și construindu-și viitorul”.

Inaugurată la 1 iunie 1871, Casina Română era numită mai târziu, de fruntașul unionist Petru E. Papp, „mama tuturor celorlalte instituții, cari s-au creat la Beiuș” (Din trecutul Beiușului, 1928). Ridicată prin subscripții publice, Casina Română a fost spațiul central de manifestare politică și culturală a românilor din sudul Bihorului. Aici au avut loc baluri cu caracter filantropic și au fost organizate colecte pentru cumpărarea de cărți ori asigurarea de burse pentru tinerii studioși dar fără mijloace; aici a funcționat biblioteca instituției, unde puteau fi citite periodicele românești și tot aici au fost înființate Reuniunea de cântări „Lyra” și despărțământul beiușean al „Astrei”. Casina Române intra definitiv în istoria națională la 27 noiembrie 1918 când aici avea loc alegerea celor cinci delegați ai zonei Beiușului la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

În perioada interbelică, edificiul a aparținut „Reuniunii femeilor române din Beiuș și jur”, care l-a achiziționat în 1927 și l-a folosit pentru diverse festivități și expoziții, mai ales etnografice. A stat, în același timp, la dispoziția meseriașilor români din localitate, pentru rezolvarea unor probleme de interes major.

 După 1948, în primele două decenii de comunism, clădirea a aparținut Casei de cultură a orașului Beiuș, după care a fost transformată într-un atelier de confecționat covoare.

În perioada postdecembristă, Casina Română a fost utilizată, pe rând, de Universitatea Populară și diverse firme private, iar la demisol a fost amenajat un spațiu pentru activități recreative destinate seniorilor.