Subsolul Bihorului, în oglinda de la suprafaţă Una dintre principalele resurse minerale ale judeţului Bihor o constituie cărbunele. Din păcate, pe timp ce trece, această sursă se diminuează tot mai mult, având implicaţii, de fapt determinări directe, asupra nivelului de trai al celor integraţi respectivei activităţi. Un argument îl reprezintă Mina Borod. Descoperit nu cu mulţi ani în urmă, cărbunele de Borod, se spune că este foarte valoros din punct de vedere energetic, a trebuit să aştepte mulţi, poate prea mulţi ani, până să se termine pregătirea zonei pentru exploatare: de la ridicarea construcţiilor necesare la gura minei, până la executatea orizonturilor şi galeriilor, astfel ca vagoneţii să poată ajunge în abataje şi să se reîntoarcă încărcaţi cu cărbune. A venit, între timp, revoluţia cu tot cortegiul ei de mineriade şi revendicări, astfel că din entuziasmul şi elanul minier n-a rămas prea mult. Pe de altă parte, s-au făcut tot felul de calcule, constatându-se că extragerea minereului de la aproximativ 300 m adâncime nu este chiar cea mai profitabilă activitate, fiind de preferat aducerea lui din import. Astăzi, Borodul este o mină oprită, o mină în conservare. Nici în zona Voivozi, lucrurile nu sunt mult mai roz. Din cele circa un milion tone cărbune exploatate anual, producţia de azi se limitează la câteva zeci de mii de tone. Motivul este acelaşi - renunţarea la exploatarea cărbunelui din subteran. Norocul Voivozilor constă în cele trei cariere de suprafaţă, Budoi Tunel, Budoi Sat, Vărzari Sat, al căror lignit, de bună calitate, este cerut încă - şi se speră că va mai fi multă vreme - pentru încălzirea Oradiei. Sigur că reducerea activităţii, trimiterea minerilor acasă, cu toate compensările acordate, a avut, în timp, un efect grav pe care foarte curând l-a simţit fiecare familie, la momentul adunării membrilor săi în jurul mesei. O sursă energetică neconvenţională aflată în contrapondere cu cărbunele o reprezintă apele geotermale. Unul dintre cele mai reprezentative zăcăminte ale Bihorului este cel din subsolul Oradiei, care are un potenţial de circa 1000 litri pe secundă. Ceea ce-i ridică atât valoarea, cât şi gradul întrebuinţării ei este temperatura, care la cele 100 grade Celsius - în medie - o fac utilizabilă în postura de agent termic. Zăcământul este deschis cu mai multe sonde, amplasate în diferite zone ale Oradiei. Una dintre acestea, din cartierul Nufărul, lucrează în dublet, fiindu-i asociată o altă sondă, pentru injecţie. Din fericire, resursa minerală a apelor geotermale a fost descoperită şi în zona oraşului Beiuş, fiind chiar utilizată la încălzirea unor instituţii ale oraşului a şi multora dintre locuinţe. De fapt, încălzirea cu ajutorul acestei bogăţii a subsolului este o metodă aflată în plină expansiune în oraşul de pe Crişul Negru. Sonde cu bun potenţial în extragerea apelor geotermale se mai află în judeţ, la Săcueni, la Marghita, la Salonta, folosite de asemenea pentru încălzit, dar şi pentru agrement - în ştranduri. N-ar fi completă referirea noastră, dacă am lăsa la o parte apele termominerale care - atât la Balc, Ciumeghiu, Chişlaz şi Sânnicolau de Munte, la Mădăras şi Aleşd - ies la suprafaţă, la temperatura de 50-65 grade Cesius, având diferite întebuinţări. În fine, apele de la Băile Felix şi Tinca, fiind minerale şi medicinale, au evidente efecte terapeutice.