Universitatea din Oradea a intrat în chinurile restructurării. Dacă până acum au existat 18 facultăţi, în viitor vor rămâne doar 15. Unele dintre ele vor fi comasate, altele, mai mici, încorporate în altele mai mari, iar într-un caz o facultate va fi rebotezată. Din cele 60 de catedre câte figurează în scriptele instituţiei, din anul universitar următor ele se vor transforma în 47 de departamente.  

Şedinţa de Senat din 18 iulie a fost lungă şi obositoare, dar s-au luat multe decizii. Astfel, după ce în martie au fost adoptate criteriile după care se va produce restructurarea, iar o comisie formată din decanii tuturor celor 18 facultăţi a dezbătut modul în care se va produce restructurarea, într-un final s-a aprobat varianta finală a acesteia. În viitor, toate specializările dintr-un domeniu vor lucra într-un singur departament, prin urmare toate cadrele didactice cu aceeaşi specializare de la diverse facultăţi vor fi aduse într-un departament unic. Vor exista şi excepţii, a anunţat rectorul Cornel Antal. Spre exemplu, „un chimist, care ar trebui să lucreze la departamentul de Chimie al Facultăţii de Ştiinţe, dar s-a specializat pe chimie alimentară, va rămâne la facultatea unde predă." „Până la 1 octombrie vor exista 18 facultăţii cu 60 de catedre. După restructurare vor rămân 15 facultăţi cu 47 de departamente", a anunţat rectorul Cornel Antal decizia luată de Senat. Astfel, Facultatea de Arte Vizuale va prelua Facultatea de Muzică, devenind Facultatea de Arte Vizuale şi Muzică, aşa cum de altfel a fost iniţial. Noua Facultate de Inginerie Energetică şi Management Industrial va îngloba Facultatea de Energetică şi Facultatea de Textile şi Pielărie, devenind specializări ale noii facultăţi. Facultatea de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării va fi încorporată, cu specializările aferente, în cadrul Facultăţii de Istorie şi Relaţii Internaţionale. Aceasta, la rândul ei va pierde Geografia cu specializările Turism şi Amenajarea Teritoriului, urmând a fi creată o nouă facultate, cea de Geografie, Turism şi Sport. În fine, Facultatea de Ştiinţe Juridice va reveni la denumirea încetăţenită, Facultatea de Drept. Ca urmare a comasărilor de facultăţi vor fi reduse aproximativ 34 funcţii de conducere, de la decani, secretari ştiinţifici la şefi de catedră etc.

Funcţiile de conducere excluse din Senat

Modificări de esenţă se vor produce şi în interiorul organului deliberativ al instituţiei, Senatul universitar. Dacă, până acum, din Senat făceau parte de drept decanii, prorectorii şi rectorul Universităţii, în viitor aceştia nu vor mai putea face parte din această structură, ponderea acestora în Senat reprezentând aproximativ 30%. „Conform prevederilor noii Legi a Educaţiei Naţionale, Seantul trebuie format exclusiv din cadre didactice care nu au funcţii de conducere în Universitate şi studenţi. Senatul va fi condus de un preşedinte ales prin vot secret, şedinţele urmând a fi conduse de către acesta şi nu de către rector", a spus Cornel Antal. Primele alegeri pentru noua fundaţie pe care se va aşeza Universitatea orădeană vor demara pe 6 septembrie, cu procedura alegerii directorilor de departamente. Orice cadru didactic de la orice facultate, având specializarea departamentului, poate candida la funcţie, cu condiţia să fie lector, conferenţiar sau profesor universitar. Tot în septembrie va fi stabilit calenarul alegerii noului rector, care trebuie să aibă loc nu mai târziu de 1 martie 2012. După alegerea directorilor de departamente va urma alegerea Consiliilor facultăţilor, apoi a Senatului, ultimul ales fiind rectorul. Au drept de vot toate cadrele didactice angajate cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată precum şi reprezentanţii studenţilor. După alegerea rectorului acesta numeşte prorectorii, o altă noutate, aceştia fiind până acum aleşi de Senat. Tot rectorul este cel care va organiza concurs pentru ocuparea posturilor de decani la facultăţi - şi aceştia erau până acum aleşi - decanii fiind astfel ultimele funcţii de conducere desemnate în cadrul univrsitar. Toate aceste reglementări sunt conţinute în noua Cartă Universitară.

Deoarece Legea educaţiei pune un accent deosebit pe etica univesitară, viitoarea Comisie de Etică are în viitor puteri sporite. Astfel, cei şapte membri ai ei nu au funcţii de conducere şi nu se subordonează, ca organism de lucru, Senatului sau Rectorului. În viitor, Comisia va judeca cazurile sesizate şi va propune direct pedepse sau alte măsuri, fără aprobarea Senatului, acestea devenind executorii.