Conform unui studiu Salvați Copiii, o treime dintre copiii din România afirmă că au primit imagini sau video-uri cu conținut care înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet, în mod intenționat.

Potrivit studiului realizat de Organizația Salvați Copiii „Folosirea internetului de copii și adolescenți” în 2021, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniți sau deranjați pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conținut care i-a făcut să se simtă inconfortabil. Situația este mai intâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) și în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieților). Violența fizică și verbală alături de nuditate sunt principalele conținuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.

Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eșantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenții sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) și la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul. 84% dintre copii și adolescenți utilizează internetul pentru a urmări conținut postat de alți utilizatori, 70% dintre ei îl folosesc pentru a se juca, 67% pentru a folosi rețelele sociale, în timp ce 46% accesează internetul pentru a se informa despre situații și fenomene de actualitate.

78% dintre copii utilizează internetul zilnic, timp de cel puțin 4 ore, în afara orelor de școală, procentul celor care petrec între 1 și 2 ore pe zi fiind de 19%, în timp ce copiii care folosesc internetul mai puțin de o oră pe zi este de 3%.

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conținut care înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet. Trebuie subliniat că nu este vorba de conținut întâlnit întâmplător, ci primit ca destinatar al mesajului. Aproximativ 10% dintre copii afirmă că au primit astfel de mesaje cel puțin lunar. 73% dintre ei nu au știut cum să reacționeze, nefăcând nimic în acest sens, și doar 11% au discutat cu cineva despre această situație. Totodată, 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfățișeze nud sau într-o ipostază sexuală. Copiii cu vârsta între 15-17 ani și fetele afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată.

 

Record de copii care au cerut ajutor

Îngrijorarea legată de fenomenul proliferării în mediul online a imaginilor ce înfățișează imagini cu caracter sexual cu copii sau cele care prezintă conținut ilegal sau dăunător a luat amploare în ultimii ani și s-a accentuat pe parcursul pandemiei Covid-19.

Numărul de sesizări primite pe parcursul anului 2021 în cadrul liniei esc_ABUZ, ce vizează conținutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, a fost de 7.615, de 5 ori mai mare decât în anul precedent, fiind un record absolut înregistrat pe parcursul unui singur an.

În 78% din situații, materialele raportate au arătat abuz sexual asupra minorilor, nuditate infantilă sau copii care pozează în ipostaze sexualizate. La fel ca în anii precedenți, într-o proporție covârșitoare (peste 90% din cazuri), victimele sunt de gen feminin. În ceea ce privește vârsta victimelor, 5% reprezintă cazuri ce înfățișează copii cu vârste aproximative de până în 5 ani, 33% dintre rapoarte prezintă copii cu vârsta aproximativă între 6 și 10 ani, iar 62% dintre rapoarte arată minori cu vârste aproximative între 11 și 18 ani. Specific pentru anul 2021 și pentru grupa de vârstă peste 11 ani este faptul că peste 40% din rapoartele care făceau referire la această categorie de victime minore conțineau materiale autogenerate (realizate chiar de către victimă).

„După doi ani de pandemie și restricții sociale, perioadă în care copiii au fost de multe ori bulversați de schimbările pe care au fost nevoiți să le parcurgă și să învețe să facă față unui val important de știri contrafăcute și dezinformări, efectele asupra lor sunt de necontestat. Numărul fără precendent de rapoarte primit de Salvați Copiii pe parcursul anului trecut este doar un indiciu al situației extrem de grave în care se află copiii, de multe ori fără ca noi, adulții, să aflăm despre dificultățile prin care ei trec atunci când navighează pe internet. Din păcate, de cele mai multe ori, atât părinții, cât și autoritățile află când deja este prea târziu”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al organizației Salvaţi Copiii România.

Capcanele şcolii online

În 163 de școli din România predarea se face online, a anunțat, marți, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la dezbaterea Salvați Copiii.

Asta înseamnă doar 1% din școli în online, dar cifra reprezintă 200.000 de copii care se bazează exclusiv pe Internet.

„Este un termen nou, oboseala online - se referă la sentimentul de epuizare după cursuri online lungi, după videoconferințe. Mai e un aspect grav: confuzia rolurilor, părinții se comportă ca profesorii, sunt mai implicați în teme. (...) Există o inițiativă a Ministerului Educației, o aplicație prin care copiiii să-și poată auto-evalua nivelul de stres și de anxietate”, a precizat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.