Peste o sută de persoane au participat, ieri după-amiază, la dezbaterea publică organizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi desfăşurată în sala mare a Prefecturii. Participanţii, atât orădeni, cât şi locuitori ai comunei Sîntandrei, au solicitat ca eliberarea autorizaţiei de mediu pentru ferma Nutripork să se facă doar dacă firma va lua măsuri pentru eliminarea poluării olfactive. Totodată, ei au acuzat instituţiile statului - APM, Garda de Mediu şi DSP - că apără interesele fermei, în loc să apere interesele cetăţenilor.

 

Dezbaterea publică organizată în cadrul procedurii de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru ferma de porci Nutripork din Ioşia a avut un public numeros, peste 100 de persoane venind să-şi exprime nemulţumirea fie cu privire la poluarea olfactivă resimţită din plin de mulţi ani, fie la poluarea solului, în special a terenurilor din Sântandrei. Unii dintre participanţi au venit cu pancarte pe care se putea citi: „Nutripork, Oradea nu e cocina ta!”, „Oradea fără putoare!!!”, „APM=Nutripork???” etc. Pe lângă orădeni, majoritatea din Ioşia, şi locuitori ai comunei Sântandrei, la dezbatere au fost prezenţi viceprimarul Florin Birta şi deputatul Florica Cherecheş. Întâlnirea a debutat cu o prezentare a Raportului de amplasament, întocmit de SC Acormed SRL, firma actualei şefe a APM Bihor, Olimpia Mintaş, care nu a fost prezentă la dezbatere. Cealaltă semnatară a raportului, Gabriela Vicaş, a fost întreruptă de mai multe ori de intervenţiile vehemente ale celor din sală, nemulţumiţi că documentul era favorabil fermei de porci. „Mirosurile există şi deranjează populaţia!”, „Raportul neagă realitatea!”, „Suntem obligaţi să stăm cu geamurile închise”, „Ne îneacă mirosul”, „Suntem obligaţi să ne vindem locuinţele din cauza mirosului”, au fost câteva dintre intervenţiile orădenilor prezenţi la dezbatere. Vicaş a insistat însă că ferma a luat măsuri pentru reducerea mirosurilor, cum ar fi evacuarea dejecţiilor în sistem închis, un sistem de management nutriţional astfel astfel încât să se diminueze cantizatea de azot eliminată, un sistem de injecţii cu bacterii consumatoare de azot, un sistem de evacuare a noxelor din hale, iar, din vara acestui an, a fost montat un echipament de neutralizare şi eliminare a azotului conectat la o staţie meteo. „Ce ne spuneţi dumneavoastră e perfect, dar atunci de ce miroase? De 2-3 ori pe săptămână sunt mirosuri insuportabile. De asta ne-am adunat aici”, a replicat Gelu Budău, fost şef al DSVSA Bihor. „Deocamdată, legislaţia românească nu cuantifică mirosul”, a fost răspunsul dat de Vicaş. „Trebuie să respectăm legislaţia”, a menţionat şi reprezentanta APM Bihor. „Dacă nu aveţi în legislaţie măsuri care să protejeze cetăţenii care vă plătesc salariile, faceţi propuneri de modificare fie parlamentarilor, fie şefilor dumneavoastră care şi ei sunt puşi politic”, a replicat o orădeancă. Cetăţenii au criticat faptul că nu este respectată legislaţia în privinţa distanţei dintre fermă şi cea mai apropiată locuinţă - legea impune 1.000 m, în realitate fiind doar 861m -, precum şi faptul că nu există o perdea forestieră între fermă şi oraş. „Există o perdea vegetală, nu forestieră. E adevărat că este insuficientă pentru a-şi atinge scopul”,a recunoscut reprezentanta firmei evaluatoare.

Viceprimarul Florin Birta a menţionat că, potrivit raportului de la APM „totul e în regulă, în Oradea nu miroase nimic, nu avem aparate de cuantificare a mirosurilor”, însă, din punctul de vedere al primăriei Oradea „în aceste condiţii nu poate fi eliberată autorizaţia de mediu”. „Nu cred că cineva are tupeul să spună că în Oradea nu miroase”, a insistat Birta. El a mai afirmat că în raport, la final, se recomandă „încheierea unui protocol, încheierea unui alt protocol şi a altui protocol”. „Vrem termene exacte pentru dispariţia mirosurilor. Se spune că mirosul nu poate fi cuantificat şi că depinde de sensibilităţi. Se pare că noi, orădenii, suntem mai sensibili”, a mai afirmat viceprimarul Oradiei. Deputatul Florica Cherecheş a menţionat că de aproape doi ani face demersuri pentru soluţionarea problemei poluării olfactive din Oradea. „Respect orice activitate economică, însă respectul trebuie să fie reciproc, să nu-şi bată joc, să nu ne sfideze. Cea ce ştiu este că miroase. De 10 ani APM şi Garda de Mediu nu fac nimic. Mi-am exprimat disponibilitatea – dacă legislaţia e problema haideţi să o îmbunătăţim, însă nu am văzut deloc disponibilitatea de dialog. Ni se spune că marea noutate este un aparat de împrăştiat mirosurile. Aţi simţit ceva diferit din luna august?! Nu cerem închiderea fermei, cerem doar să nu mai miroase”, a spus Cherecheş, adăugând că există posibilitatea ca autorităţile competente să impună condiţii mai restrictive. Ea a mai remarcat şi conflictul de interese în care se află actuala şefă a APM Bihor, care trebuie să avizeze raportul de evaluare pe care tot ea l-a întocmit.

 

De ce nu există staţie de epurare?

La dezbatere a fost prezentă preşedinta Asociaţiei Sântandrei Metropolitan Area, ing. chimist Carmen Liliana Lezeu, care a remarcat faptul că, pe lângă poluarea olfactivă, trebuie discutat şi despre poluarea solului şi a apelor subterane cu azotul deversat pe terenurile din Sântandrei, provenit din dejecţii. Ea a precizat că suprafeţele de teren avute la dispoziţie sunt insuficiente raportate la cantitatea de azot care este deversată. De asemenea, ea a menţionat că „trebuie staţie de epurare, indiferent dacă ferma e veche sau nouă, iar această fermă nu are staţie de epurare a apelor uzate”, astfel că aceste ape, care conţin detergenţi şi alte substanţe folosite la curăţarea halelor sunt deversate pe terenuri. Pe de altă parte, Carmen Liliana Lezeu a afirmat că dacă pentru mirosurile din hale firma a găsit o soluţie, nu acelaşi lucru se poate spune despre laguna unde sunt colectate dejecţiile şi despre deversarea pe sol a acestora. „Nu am văzut nicio măsură de captare a metanului”, a mai precizat Carmen Lezeu, insistând că dacă va fi acordată autorizaţia de mediu fără acordul Asociaţiei aceasta se va adresa instanei de contencios administrativ.

Discuţiile au continuat mai bine de două ore şi jumătate. Rămâne de văzut dacă APM va ţine cont de obiecţiile ridicate de cetăţenii prezenţi la dezbatere.