După 44 de ani de la uciderea unei femei din statul Washington, poliția a făcut o descoperire care a dus la arestarea unui suspect. Un simplu muc de țigară a fost cheia pentru rezolvarea acestui caz vechi de crimă.

n februarie 1980, Dorothy „Dottie” Maria Silzel, în vârstă de 30 de ani, a fost găsită moartă în casa ei din Kent, Washington. Autopsia a arătat că ea a fost strangulată sau sufocată și a suferit o lovitură la cap. De asemenea, fusese agresată sexual.

Timp de decenii, cazul a rămas nerezolvat. Însă, în 2016, progresele în tehnologia ADN au permis anchetatorilor să obțină un profil ADN parțial de pe halatul de baie al victimei. Acest profil a fost asociat unui bărbat necunoscut, numit „individul A”.

În 2022, investigatorii au folosit genealogia genetică pentru a identifica 11 posibili suspecți. Metoda modernă compară ADN-ul neidentificat cu bazele de date genealogice, ajutând la găsirea rudelor persoanei necunoscute.

Printre suspecți se aflau Kenneth Duane Kundert și fratele său, ambii din Arkansas. Anchetatorii au descoperit că cei doi frați locuiseră cândva la doar 1.200 de metri de apartamentul lui Silzel.

În martie 2024, poliția din Kent l-a supravegheat pe Kundert și au colectat un muc de țigară aruncat de acesta. Testele de laborator au confirmat că ADN-ul de pe mucul de țigară se potrivea cu cel al „individului A”.

Astfel, Kenneth Duane Kundert, în vârstă de 65 de ani, a fost arestat joi, acuzat de crimă de gradul întâi, iar cauțiunea a fost stabilită la 3 milioane de dolari.

Șeful poliției din Kent, Rafael Padilla, a oferit detalii despre victimă: Silzel era originară din Manden, Dakota de Nord, absolvise liceul acolo și lucrase pentru un district școlar. Ea se mutase în zona Seattle cu aproximativ 12 ani înainte de moartea sa tragică.

Cu toate că 99,9% din secvențele ADN sunt similare la toate persoanele, o parte semnificativă a ADN-ului diferă între indivizi, cu excepția gemenilor monozigoți.

Amprentarea ADN se folosește de secvențe repetitive din ADN care variază foarte mult de la un individ la altul, numite „repetiții în tandem cu număr variabil”, care sunt foarte similare între indivizii înrudiți, dar foarte diferite între oamenii neînrudiți.

Tehnica amprentării ADN a fost descoperită de Alec Jeffreys în anul 1985.