În cadrul Monitorului Oficial al României cu numărul 64 din 25 ianuarie 2019 a fost publicată Decizia Curții Constituționale numărul 525 din 17 iulie 2018 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor articolului 2 din Legea numărul 193 din 2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.

           

Această decizie este una importantă pentru litigiile care vizează clauzele abuzive, reclamate de către persoanele fizice, având calitatea de garanţi ipotecari în cadrul contractelor de credit încheiate între o societate comercială şi o instituţie bancară ori o instituţie financiar nonbancară. Mai precis, în practică, sunt întâlnite numeroase situaţii în care persoanele fizice au semnat contractele de împrumut încheiate între o firmă şi o bancă, iar persoanele fizice au calitatea fie de garanţi ipotecari, fie calitatea de fidejusori. Aceste persoane fizice au declanşat litigii, în faţa instanţelor de judecată invocând existenţa diferitelor forme de clauze abuzive în cadrul contractelor de împrumut, însă în practică se punea problema dacă prevederile Legii 193 din 2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, care se aplică doar faţă de consumatori, se pot aplica şi acestor contracte de credit.

Prevederile legale reclamate ca fiind neconstituţionale sunt prevederile articolului 2 alin. 1 Legea 193 din 2000: „Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale”, precum şi prevederile articolului 2 aliniatul 2 Legea 193 din 2000: „Prin profesionist se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia”.

Prin decizia acesteia, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi criticate ca fiind  incomplete, nereglementând şi ipoteza persoanei fizice care a garantat obligaţiile deţinute de către o persoană juridică rezultate dintr-un contract de credit.

Argumentele instanţei de contencios constituţional sunt destul de clare şi lipsite de echivoc: „garantul obligațiilor asumate printr-un astfel de contract nu poate avea un statut diferit sau mai favorabil decât cel al debitorului persoană juridică, el aflându-se în aceeași situație juridică, drept pentru care i se aplică un tratament juridic similar celui aplicat debitorului persoană juridică”.