A devenit mai mult decât obositoare rutina declaraţiilor liderilor UDMR, care invariabil o iau razna, preţ de câteva zile pe lună, atunci când le vine ciclul iredentist. Din nou şi de la capăt despre ofensata minoritate maghiară. Declaraţiile nu mai surprind pe nimeni, aceleaşi clişee sforăitoare privind mult râvnita autonomie. Nu cred că UDMR-ul este o formaţiune de minimalizat, dar nici panica şi paranoia nu trebuie să ne cuprindă de parcă am avea de-a face cu o organizaţie armată.

Liderii comunităţii maghiari îi întrec de multe ori în demagogie, politicianism, corupţie pe ai noştri. Misiunea istorică cu care s-au autoinvestit, alde Bela Marko şi Tokes Laszlo pare a le da acestora substanţa pe care de fapt nu o au. Aceşti oameni trebuie să-şi justifice existenţa politică faţă de comunitatea lor, ba chiar mai mult trebuie să producă mereu şocuri emoţionale pentru a-şi conserva poziţia de lideri. Să nu ne imaginăm că-n UDMR, care a trecut prin atâtea guverne, de dimineaţa până seara se mănâncă guiaş şi se bea palinka cu gândul la autonomie. Oamenii au afaceri, unii dintre ei au câştigat din legătura cu statul antinaţional, şi aici Marko Bela are dreptate formal, când spune că România nu este un stat naţional, într-adevăr este antinaţional, fapt pe care liderii maghiari în frunte cu Verestoy Attila l-au înţeles demult şi au acţionat în consecinţă. Electoratul maghiar, ca oricare alt electorat, se cere a fi şi el manipulat, ba de către reprezentanţii săi, ba de cei ai statului antinaţional. De exemplu, Băsescu, care până mai ieri juca rolul de frate mare şi protector faţă de UDMR, acum s-a schimbat cu 180 de grade. Geometria variabilă cu care se redesenează bazinele electorale este totul în politică. Electoratul maghiar este cu atât mai avantajos pentru politicieni cu cât este disciplinat. De aceea problema iredentistă va folosi mult timp de aici înainte, atât liderilor maghiari cât şi români. Miza acestor declaraţii este una speculativ electorală. UDMR se pregăteşte pentru alegerile europarlamentare, iar Traian Băsescu e hotărât să absoarbă electoratul pierdut al PRM şi PNG. Făcându-şi un calcul simplu, preşedintele jucător şi-a dat seama că totalul de voturi din partea aceasta e mai mare decât de la minoritarii cu bucluc. Ca de obicei după aceste noi alegeri în bucluc va rămâne tot electoratul indiferent de etnia lui.
Mezina jucătorului pare a fi dornică de-a fi succesoarea "succesurilor" tatălui ei şi-o dă pe atacuri la baionetă. Ţinta este Viorel Hrebenciuc, care, pomeneşte distinsa jună, s-ar lua de familia ei dând informaţii false către presă. În aplombul ei de amazoană, a sărit să-şi apere sora lezată de zvonul cum că ar fi încurcată cu baronul vrâncean Oprişan. Nu mai avea multe şi-i apăra şi pe fraţii Buzeşti, de care parcă o leagă originea ţuguiată. De reţinut este portretul pe care-l face lui Andrei Hrebenciuc: „are un caracter foarte slab, de fată mai degrabă, fără personalitate, ambiţie". Cu alte cuvinte, nu e ca ea, care are ambiţie, personalitate şi caracter puternic. Toate aceste trei calităţi de mai sus nu mai sunt demult atributele omului inteligent, echilibrat şi serios. Ca să se spună despre tine că ai ambiţie şi personalitate trebuie să pronunţi cuvântul "succesuri" fără ca asta să-ţi dăuneze sănătăţii, să te dai în stambă şi să te exhibi pe la canalele de eliminat dejecţii pe sticlă. Să fii un Gigi Becali, Elena Udrea, Elena Băsescu, de abia asta înseamnă să ai personalitate şi caracter puternic, chit că eşti o ţaţă de mahala. În ţara aceasta dacă eşti un om serios, cultivat, echilibrat rişti să stârneşti compasiunea celor din jur pentru că pari bleg, impotent şi şters. În orice caz nu ai cum să ai parte de "succesuri", ele sunt pentru cei cu caracter puternic, cei pentru care impostura şi mâncatul rahatului în public sunt semne de mare personalitate. Această mentalitate nu bântuie din păcate doar la „personalităţi" ci şi la publicul care-i ajută de fapt să devină publici pe aceşti primi manelişti ai ţării. Simpatia pentru băieţii descurcăreţi şi cu tupeu a publicului se întoarce ca un bumerang în ochiul privitorului excitat. Aceşti şmecheri care sunt priviţi, audiaţi şi votaţi sunt descurcăreţi pentru ei, nu pentru alţii. Atâta timp cât românii simpli vor simpatiza cu cei care par şmecheri, descurcăreţi şi de viaţă şi se vor uita plictisiţi la oamenii serioşi, vor avea viaţa pe care o merită.