Mii de credincioși au participat, luni, la sfinţirea cea mare a apei, care se face o singură dată în an, în 6 ianuarie, şi simbolizează Botezul Domnului în Apele Iordanului. La Catedrala ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica cu Lună, slujba de sfințire a apei a fost oficiată de preoții bisericii, în frunte cu părintele paroh Teodor Cristea. Apa a fost sfințită în butoaie de câte o mie de litri, fiecare fiind dispus cu robinet.

Cei care nu au reușit să ajungă luni la biserică, pot merge în această săptămână după apă sfințită. La Catedrala greco-catolică „Sfântul Nicolae”, slujba de Bobotează a fost oficiată de PS Sa Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, înconjurat de un sobor de preoţi. O parte din Agheasma Mare a fost oferită credincioșilor în sticle, iar cei care și-au adus recipient curat de acasă, s-a putut servi din ciubăr. Boboteaza este unul dintre marile praznice ale Creştinătăţii, încadrat între două duminici speciale şi precedat de o zi de post şi de ajun. Este ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în Iordan, zi în care s-a descoperit Preasfânta Treime omenirii şi în care s-a sfinţit Iordanul şi natura înconjurătoare. Cuvântul "agheasmă" vine din grecescul "aghios" şi înseamnă sfinţire. La noi, prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei. Agheasma mare se săvârşeşte de Bobotează, spre deosebire de Sfinţirea cea mică a apei, care are loc în biserică la fiecare zi de 1 a lunii, iar în case, oricând cer credincioşii. Agheasma mare se face atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele creştinilor, cât şi în ziua de 6 ianuarie, după liturghie, când se sfinţeşte apa pe care o iau creştinii la casele lor pentru tot anul. Se spune că apa sfinţită de Bobotează se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămâne proaspătă, curată şi plăcută la gust, de parcă ar fi fost scoasă de curând din izvor. Biserica Ortodoxă Română îi sfătuieşte pe credincioşi să păstreze agheasma într-un vas curat şi la loc de cinste şi să guste din ea pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post sau cu ocazia marilor sărbători, dupa ce vin de la biserică. Se obişnuieşte ca oamenii să bea din agheasma mare timp de opt zile în şir, din ajunul Bobotezei până la încheierea praznicului, adică până la 13 ianuarie. După aceea, ea se poate lua numai după spovedanie. Credincioşii şi preoţii cred că apa de la Bobotează are o putere deosebită pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în Iordan.